Un destin inteles!

L-am rugat pe Dumnezeu
sa-mi dea putere,
dar el m-a facut slab
ca eu sa invat
simplitatea si smerenia

L-am rugat sa ma ajute,
sa fac fapte mari,
dar el m-a micsorat
ca eu sa fac fapte bune

L-am rugat sa-mi dea bogatie,
ca sa fiu fericit,
dar el m-a facut sarac
ca eu sa devin intelept

L-am rugat sa-mi dea
toate lucrurile
ca sa pot gusta din viata,
dar el mi-a dat viata
ca sa pot gusta din toate lucrurile

Nu am primit nimic
din tot ce am cerut,
dar am primit tot
ce-a fost mai bun pentru mine

Impotriva dorintei mele,
au fost ascultate rugaciunile mele,
sunt printre oameni
UN OM BINECUVANTAT
(Gheorghita Coser-Asrologia o terapie moderna)

Parintele Arsenie Boca

Iata un model de intelegere si acceptare a vointei divine gasita in aceasta invatatura crestina.

Practicand dezvoltarea personala prin credinta este posibil sa primesti ceea ce este mai bun pentru tine, ceea ce-ti este necesar, nu ceea ce crezi tu ca ar fi. Motivatia celor intamplate, cu siguranta o vei afla in viitor.

" Pribegim multi ani in viata fara a ne lamuri un rost in lume. Unii pribegesc fara rost, fara tinta. Altii il cauta(pe el rostul) toata viata fara sa-l gaseasca sau fara sa stie ca l-au gasit. Inteleg prin destin rosturile pe care le-a ascuns Dumnezeu in viata fiecarui om si pe care omul trebuie sa le desfasoare la randu-i intre oameni. In fiecare ins e sadita o intentie a lui Dumnezeu, care prin om trebuie sa devina creatie. "
In crestinism omul este ridicat la cinstea de colaborator a lui Dumnezeu, iar aceasta colaborare e destinul. Pilda talantilor (talentelor)-sunt inzestrarile acestei colaborari ale lui Dumnezeu cu omul. Lucrand in sensul inzestrarilor, lucrezi in sensul destinului tau. Omul e nelinistit cata vreme nu stie ce vrea Dumnezeu de la el.
Viata pamanteasca nu e un scop in sine, ci numai un mijloc, e numai cadrul unui destin sau e in cadrul unui destin.

Multi se tem de cuvantul destin, ca nu cumva sa insemne predestin, prin urmare sa se trezeasca intr-o doctrina fara de libertatea vointei.
Cum sa nu raspunzi de ce ti-a dat Dumnezeu?Si cum sa nu raspunzi daca n-ai facut ce ti-a dat de facut?
Iisus de la 12 ani cand a ramas in templu intreband si raspunzandu-le din Scriptura despre venirea lui Mesia dadea de inteles ca si-a inteles destinul - misiunea ce o avea in lume de a inlocui cu Sine mielul de jertfa. Mozaretii templului nu-si dau seama ca vorbesc cu un Copil ce si-a inteles destinul. El ii intreba mai des despre locul din Isaia, in care sunt profetite suferintele lui Mesia si din Psalmi, despre jertfa Mielului lui Dumnezeu.
Oamenii nu stiau cu ce rabdare si indarjire a inzestrat Providenta pe Copilasul acesta caruia i-a incredintat marea misiune a mantuirii oamenilor.
De atunci nu este intre oameni un destin mai mare decat a lui Iisus. Iar Iisus si-a asociat la acelasi destin al Sau pe toti ucenicii sai din veacuri, pe mine, pe tine, pe noi...
A fi gura Lui, a fi inima Lui, catre orice necajit al lumii, a face din viata ta viata Lui.

De atunci Iisus da omului si toata energia Lui divina.
Cine-l ajunge, stie ce are de facut!

SCARA VIRTUTILOR CRESTINE

"Pentru aceasta puneti si din partea voastra toata sarguinta si adaugati la credinta voastra fapta buna iar la aceasta cunostinta, la cunostinta- infranarea, la infranare- rabdarea, la rabdare -evlavia, la evlavie -iubirea frateasca, iar la iubirea frateasca- dragostea.
caci daca toate aceste lucruri sunt in voi si tot sporesc, ele nu va vor lasa nici trandavi, nici fara de roade in cunoastrea Domnului nostru Iisus Hristos"(Ap Petru 1)
Avem multe scari de urcat pana sa cunoastem dragostea adevarata.

Piedicile in a-ti urma calea destinului, a intoarcerii ACASA : 1.Lumea; 2. Trupul cu iubirea de sine,viciile mintii; 3. Puterea raului in persoana.
Pentru ca omenirea sa inteleaga drama desavarsirii persoanei omenesti a fost nevoie ca Dumnezeu sa creeze omul a doua oara si prin crestinism sa-l faca in stare de aceasta intelegere si realizare a desavarsirii sale personale. Aceasta desavarsire,este urmarita si asteptata de Dumnezeu de la om si pentru a o intelege ni-a dat drept model persoana clara si reala a lui Iisus Hristos, a Dumnezeului-Om

1. Lumea e cea pentru care nu s-a rugat Mantuitorul(Ioan17:9), e gura satului, a vecinului si de multe ori gura si faptele celor din casa cu tine. Oamenii acestia ai "lumii" au o ciudata rusine de a fi buni. Bunatatea ta ii arde si se trudesc sa te scoata vinovat cu tot felul de ponoase.

Acestia te iarta pentru orice ticalosie ai face, dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei inainte si sa te faci bun. Lumea e veacul viclean(Galateni 1,4) si slava desarta(Ioan2,16). Gura lumii graieste ale stapanitorului ei(Ioan5,19), de aceea avem porunca:"Nu iubiti lumea, nici cele din lume:pofta trupului, pofta ochilor si trufia vietii, care nu sunt de la Tatal(Ioan2,15-16)

Cine vrea sa biruie prima piedica are la indemana rabdarea, iertarea si rugaciunea., caci zice Scriptura" Pana la o vreme va rabda cel cu indelunga rabdare si pe urma i se va rasplati lui cu bucurie". Asa treci cu bine prima piedica ce ti-o ridica vrajmasul prin fratii tai din lume mai slabi de inger.Cine are darul sau Duhul dragostei, al rabdarii si al gandului smerit, in vreme ce se lupta dupa Lege(Timotei2,5), iar Legea e dragoste, poate vedea lucruri minunate. Noi nu stim tainele lui Dumnezeu, pe cine mantuieste si pe cine osandeste. Daca fratele tau din lume mai are de chinuit in robie straina sau isi va pierde sufletul, atunci la purtarea ta cea dupa Domnul, rautatea lui va creste si desavarsit se va salbatici importiva lui Dumnezeu. Vezi ia aminte! nicidecum sa nu uiti ca esti Ostas al Domnului, cu ale cui arme lupti si Cine iti ajuta!

2.Trupul cu firea lui stricata si cu iubirea de sine este a doua piedica intinsa de vrajmas. Cand raul se vede batut la prima piedica- lumea- si cea mai usoara le aduce vramasie propriul lor trup, prin viciile si cu iubirea de sine. Parintii i-au zis trupului vrajmas milostiv si prieten viclean. Trupul robit de patimi si poftele care l-au desfranat l-au scos de sub conducerea mintii, se rascoala impotriva sufletului si se intarata pana si impotriva lui Dumnezeu:" deoarece pofta carnii este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, fiindca nu se supune Legii, ca nici nu poate(Romani8,7).
Asa se face ca fiecare ducem un necredincios in spate, trupul de pe noi. De la starea asta si pana la a face trupul Templul Domnului este o lupta , uneori toata viata. Instinctul poate rabufni si periclita sanatatea mintala. Ne gasim intr-o lupta cumplita intre bine si rau pe terenul mintii si al inimii noastre razvratite.

Firea trupului fiind oarba, surda, muta, nu te poti intelege cu ea, decat prin osteneala si foame. Iar acestea conduse cu pricepere nu dauneaza., ba din contra imblanzesc trupul si-l fac supus Domnului. Foamea imblanzeste fiarele.
Iubirea de sine- impotriva ei ne-a cerut Mantuitorul lepadarea de sine"Oricine voieste sa vina dupa mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa-mi urmeze Mie"(Luca9,23)
Ca sa treci cu bine peste piedica a doua, a viciilor mintii, despre care credeai ca esti tu insuti, sporeste Dumnezeu dragostea ta fata de El si a Lui fata de tine. Aici numai El te poate ajuta s-o faca scrum, prin umilintele cu care o arde. Cei ce trec aceasta piedica se poarta si se marturisesc ca fiind straini si calatori pe pamant. De aceea "suspinam in acest trup, dorind sa ne imbracam cu locuinta noastra cea din ceruri"(Corinteni5,2)"Cine tine la viata lui o va pierde, iar cine-si pierde viata lui pentru Mine, va gasi-o"(Matei 10,39).

Parca auzim cuvintele bogatului:"Acum suflete ai multe bunatati adunate pe multi ani, mananca, bea si te veseleste. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! In aceasta noapte voi cere de la tine sufletul tau. Si cele ce ai pregatit ale cui vor fi?Asa se intampla cu cel ce-si aduna comori sie-si si nu se imbogateste in Dumnezeu(Luca12,19,20)

Chiar daca treci cu bine de slava desarta, poti sa te indragostesti de propriul suflet. Si sufletele acestea sunt pierdute. Cu toate darurile duhovnicesti sa sti ca nu ai iesit cu totul din imparatia ispitei. "De-am straluci duhovniceste ca soarele, de una sa ne tinem, ca nu suntem din lumea aceasta si nu-i aici dragostea noastra. "

3 Raul in persoana, stapanitorul acestei lumi

Daca a fost batut cand se lupta cu noi in exterior si a fugit rusinat dupa zeci de ani de lupta pe dinauntru, vine in persoana si se razbuna cu puteri ajutatoare. De acum incepe razboiul cel adevarat si cel mai greu, -cu mintea-, razboiul nevazut, spre care sa nu indrazneasca nimeni de n-a fost chemat de Dumnezeu. Iisus spune ca cine nu se sminteste in Mine pana la sfarsit Viu va fi. Atat cat trebuie sa stie si sa lupte oricine vrea mantuirea va afla cand ii va fi vremea. Deocamdata sa ne multumim a sti ca arme asupra lui avem acestea trei: Numele Domnului, Numele Maicii Domnului; Sfanta Cruce(Corinteni1,18). As intreba pe cei ce nu au Sfanta Cruce cu ce arma va aparati?cu ce semn va aparati de vrajmas?"Arma nebiruita asupra diavolului, crucea Ta ne-ai dat-o noua". A treia aparare este smerenia sufletului"pentru pacatele mele patimesc"

Dumnezeu prea milostivul, in marea sa iubire de oameni s-a micsorat pe sine si s-a facut om desavarsit, asemanandu-se noua, afara de pacat si ne-a invatat calea prin persoana Sa. Dumnezeu fiind, a mers El cel dintai, ca om adevarat si merge in toate zilele pana la sfarsitul veacurilor alaturi de noi. Noi atata avem de facut -Modelul revelet trebuie urmat!
Stapanul acestei lumi, stiind ca mancarurile, avutiile si slava sunt cele trei intre care se framanta toate cele omenesti, cu aceasta a ispitit si pe Mantuitorul in pustie, ca doar il va pravali in prapastia pierzarii ca pe tot omul. Iisus l-a biruit intrupat ca om, iar nu ca Dumnezeu, caci cu putere de Dumnezeu, ca fulgerul l-a aruncat din cer. Ne-a aratat ca se poate ca om sa biruiesti raul si cel mai important ne-a aratat si cum s- o facem. Toata Scriptura se rezuma la porunci si s-a grabit sa le pazeasca asemeni unui om, de la inceput si pana la sfarsit. Aceste porunci trebuie pazite impotriva cuiva, care vrea sa le surpe, trebuie aparate, trebuie traite in ciuda firii si a unui potrivnic, altfel nu ne eliberam.
Cu acest potrivnic a fost momit si Dumnezeu, caci stie vrjmasul ca placerea pamanteasca are puterea sa desfaca pe om de dragostea de Dumnezeu si are puterea de a invrajbi pe Dumnezeu cu oamenii si pe oameni intre ei. Domnul l-a batut pe ispititor castigand ca om o biruinta. Daca Iisus ar fi cedat, ar fi pierdut lupta, ar fi cazut din dragostea Tatalui, ar fi calcat El prima porunca din Lege, pe care avea s-o propovaduiasca printre oameni ca nimeni altul. Prin aceasta a facut restabilirea firii omenesti, a deschis Imparatia lui Dumnezeu, a vestit invierea si a dat mantuirea in dar.
Aici sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat vrajmasul, cand are cine le trai. Dumnezeu se ascunde in poruncile sale. Acestea ard raul asa de cumplit incat pornesc inzecit la lupta si instiga oamenii care-s biruiti de el inpotriva oricarui ucenic al Domnului. "De aceea va uraste lumea pentru ca nu sunteti din ea, lumea iubeste ce-i al ei"spune Iisus.
Din buze multi il urmeaza pe Domnul , dar cand sa treaca la moartea de pe cruce,-lepadarea de sine-, multi dau inapoi. Toti acestia intarzie pe cale. Cine vrea sa vada pe Domnul in veacul viitor trebuie sa mearga cu el pe cale pana la sfarsit, nu numai pana la un loc. Ramasi in urma de frica sunt in toate vremurile, dar mai ales in zilele noastre, temandu-se ca nu cumva din cauza credintei sa-si iroseasca viata aceasta.
Destinul omului nu este influentat numai de factori materiali, biologici sau vointa proprie, ci in fiecare clipa stau aplecate asupra lui puterile cerului sau puterile vrajmasului, incercand sa-l inlantuie in scopul urmarit de ele. Omul nu e o farama uitata in spatiul lumii, ci tot ce exista ii poarta un palpitant interes. A fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, de aceea pentru fiecare ins se da o lupta naintrerupta si nevazuta. In jurul fiecarui om e concentrata intreaga existenta creata si necreata, vazuta si nevazuta. Iisus spune ca "Duhul rau cauta odihna, pe care n-o gaseste prin pustii ci numai in inima omului". "Mintea, inima si cunoasterea sunt locul lui Dumnezeu in om, dar si uraciunea pustiiriii poate sa cuprinda locul cel sfant." Acestea pot fi "odihna lui Dumnezeu, sau "odihna duhurilor rele".
Avem doua constiinte paralele, constiinta religioasa si constiinta eului. cea religioasa apare ca intunecata, pentru ca dusmanca sa o tine in nemiscare. In constiinta eului omul se crede centrul lumii. In cealalta omul se descopera in intregime dependent de o putere care il depaseste, il patrunde si il atrage spre ea. Iata la ce adancimi se da razboiul nevazut de care se vorbeste in Biblie.
Poruncile Domnului sunt poruncile vietii. Neascultarea aduce multe greseli fata de viata noastra, fata de cea a copiilor si fata de viitorul neamului. Destinul nostru graviteaza intre ce stapan alegem. Nu avem decat doi stapani, BINELE sau RAUL, VIATA sau MOARTEA. Moise pe munte cand a dat Legea a spus"azi v-am pus in fata viata sau moartea" daca omul nu baga de seama se intampla ca si cu o gradina-se umple de maracini, adica de pacate Si atunci bietul om incepe sa se imbolnaveasca la suflet, la minte si se apropie de doaga nebuniei. Asta-i "binefacerea pe care ti-o dau pacatele" Vedeti poveste vacilor supte de serpi. Mai fratilor, nu fiti ca ele, ca spre moarte sigura acestea merg cand nu mai au lapte.
Cine asadar v-a scapa din capcanele mortii?
Tatal nu ne cere nimic altceva decat a-i pazi poruncile si poruncile lui nu sunt grele. E iubirea de Dumnezeu si de toti oamenii si de cei ce te urasc. Si se poate. Intai a putut Iisus. Veti spune- era Dumnezeu, normal ca poate-, dar ucenicul lui, Stefan ce a spus cand a fost omorat cu pietre? Se ruga de iertare pentru ei . De ce iubirea e porunca?Da, ca orice porunca e silinta, la inceput, pana te obisnuiesti, apoi din fire, fara sila, iubesti pe Dumnezeu si pe oameni.De aceea ii porunca pentru ca nu-i usoara. Si atunci pana nu-i usoara, staruie in ea, pana capeti deprindere. Atunci sa stii ca esti locuit de Duhul Sfant, de Fiul care se ascunde in poruncile lui si esti locuit si de Tatal al carui chip si asemanare esti. Doar atunci poti sa faci ce a spus Iisus" :

Luati Duh Sfant, carora veti ierta pacatele, se vor ierta si carora le veti tine, tinute vor fi"(Ioan 20,22,23)

(Arsenie Boca-Despre durerile oamnenilor)