luni, 26 ianuarie 2015

Sa invatam pravila alba a casatoriei de la albatros!



Albatrosul urlator (Diomedea exulans)



Albatros este denumirea comuna sub care sunt cunoscute pasarile din familia Diomedeidae, care cuprinde circa 23 de specii, de marimi diferite, de la dimensiunile unei gaste si pana la cele ale unei lebede - cel mai mare dintre albatrosi fiind Diomedea exulans. Albatrosii se intalnesc incepand din regiunile arctice pana la tropice.



Impresionatul albatros urlator reprezinta pasarea cu cea mai mare deschidere a aripilor din lume - aproximativ 3,5 metri. Ca urmare a acestei caracteristici,  Diomedea exulans este capabila sa ramana in aer fara sa bata din aripi timp de cateva ore incontinuu. Lungimea corpului sau este cuprinsa intre 107 si 135 cm., femelele fiind ceva mai mici decat masculii; iar greutatea medie este de aproxmativ 10 kg. Penajul difera in functie de varsta: exemplarele tinere au penele de culoare cafenie si pe masura ce inainteaza in varsta acestea isi pierd nuanta si devin albe. Adultii au corpul acoperit de pene albe, iar aripile lungi si inguste le sunt patate cu negru. Spre deosebire de femele, masculii au aripile mult mai albe, numai varfurile acestora fiind negre. De asemenea, ei prezinta o pata mica, de culoarea piersicii, pe partea laterala a capului. Ciocul acestor albatrosi este mare si roz - culoare care se regaseste si la picioare.



Diomedea exulans poate fi intalnit in insulele nordice ale Cercului polar de sud: Insula Georgia (Statele Unite), Insula Printului Edward si Insula Marion (Africa de sud), Insulele Crozet si Kerguelen (teritoriul sudic al Frantei) si Insula Macquarie (Australia).



 Sunt pasari monogame. Albatrosul urlator se imperecheaza pe viata si atinge maturitatea sexuala la varsta de 9-11 ani. De alegerea partenerului depinde supravietuirea puiului si, implicit, perpetuarea speciei. Astfel ca, perioada de curtare dureaza aproximativ doi ani, timp in care partenerii petrec mult timp impreuna, curatandu-si cu tandrete capul si gatul - gest care le sporeste increderea si grija reciproca. In cuibul construit dintr-un morman de iarba si muschi femela depune un singur ou, care va fi clocit, pe rand, de ambii parteneri, timp de doua luni. Parintii albatrosi parcurg, pe rand, distante mari pentru a-si hrani puiul (inca noua luni de zile). Hrana acumulata in timpul "calatoriei" este regurgitata si transformata intr-un fel de grasime cu inalt continut caloric, pe care adultul o varsa in ciocul puiului. Aceasta reprezinta circa o treime din greutatea lui si ii asigura o crestere rapida.



Pasarile isi petrec cea mai mare parte a timpului in zbor, putand parcurge distante impresionante (recordul a fost inregistrat de un albatros care a parcurs 6000 km in 12 zile), datorita structurii aripilor lor; deseori dorm pe valuri si planeaza timp indelungat prin folosirea curentilor de aer. Sunt pasari rapitoare, foarte lacome, avand ciocuri puternice si gheare capabile sa vaneze. Astfel ca, uneori, se hranesc cu puii altor animale sau pasari marine. In general, insa, prefera pestele si cefalopodele (sepii, calamari), pe care le captureaza mai ales noaptea, planand la suprafata apei sau scufundandu-se rapid. Adesea, albatrosii se aduna in jurul vaselor de pescuit, asteptand sa le pice ceva resturi de peste, maruntaie si carlige cu momeala.



Desi parcurg distante mari au un simt extraordinar al orientarii, fiind capabili sa identifice nordul si revin, intotdeauna, la locul de cuibarit, chiar daca acesta se afla la 7000 - 8000 km. Sunt pasari solitare, neavand o structura sociala; se grupeaza rareori si numai temporar pe suprafata oceanului in scopul de a inlesni prinderea hranei. In rest, zboara singuratice. Sunt binecunoscute pentru tipetele lor sonore.



Din pacate, albatrosii Diomedea exulans reprezinta o specie pe cale de disparitie, principala cauza a reducerii numarului acestora fiind pescuitul. Sute de mii de exemplare se ineaca in fiecare an agatati in plasele de pescuit, fiind cea mai amenintata familie de pasari din lume.



www.zooland.ro



Concluzii: sunt pasari monogame, si pentru ca se imperecheaza pe viata, de alegerea partenerului depinde supravietuirea puiului si, implicit, perpetuarea speciei. Cand atinge maturitatea sexuala curteaza femela cel putin doi ani, timp in care petrec mult timp impreuna  curatandu-si cu tandrete capul si gatul - gest care le sporeste increderea si grija reciproca. Isi construiesc cuibul impreuna, femela depune un singur ou, care va fi clocit de ambii parteneri pe rand, deci se vede si implicarea mascului in aducerea pe lume a puiului. Ambii parinti procura hrana cu multa truda (munca), parcurgand mii de kilometrii pe rand pentru a hranii puii. Sunt solitari  si revin, intotdeauna, la locul de cuibarit, atunci cand este perioada clocitului, chiar daca acesta se afla la 7000 - 8000 km, deci nu se imperecheaza oriunde, oricand si cu oricine. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu