Pilda dreptilor din Vechiul Testament
Evrei
cap.11
1. Iar
credinta este incredintarea celor nadajduite, dovedirea lucrurilor celor
nevazute.
2. Prin ea,
cei din vechime au dat buna marturie.
3. Prin
credinta intelegem ca s-au intemeiat veacurile prin cuvantul lui Dumnezeu, de
s-au facut din nimic cele ce se vad.
4.Prin
credinta, Abel
a adus lui
Dumnezeu mai buna jertfa decat Cain pentru care a luat marturie ca este drept,
marturisind Dumnezeu despre darurile lui; prin credinta graieste si azi desi a
murit.
5. Prin
credinta, Enoh a
fost luat de pe pamant ca sa nu vada moartea si nu s-a mai aflat, pentru ca
Dumnezeu il stramutase, caci mai inainte de a-l stramuta, el a avut marturie ca
a bine-placut lui Dumnezeu.
6. Fara
credinta , dar nu este cu putinta sa fim placuti lui Dumnezeu, caci cine se
apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El este si ca se face rasplatitor
celor care il cauta.
7. Prin
credinta, luand Noe instiintare de la Dumnezeu despre cele ce nu se
vedeau inca, a gatit cu evlavie, o corabie spre mantuirea casei sale; prin
credinta el a osandit lumea si dreptatii celei din credinta s-a facut
mostenitor.
8. Prin
credinta, Avraam,
cand a fost chemat, a ascultat de a iesit la locul pe care era sa-l ia spre
mostenire si a iesit nestiind incotro merge.
9. Prin
credinta, a locuit vremelnic in pamantul fagaduintei, ca intr-un pamant strain,
locuind in corturi cu Isaac si cu Iacov,
cei dimpreuna mostenitori ai aceleiasi fagaduinte;
10. Caci
astepta cetatea cu temelii puternice, al carui mester si lucrator este
Dumnezeu.
11. Prin
credinta si Sarra insasi a primit
putere sa zamisleasca fiu, desi trecuse de varsta cuvenita, pentru ca ea l-a
socotit credincios pe Cel ce fagaduise.
12. Pentru
aceea, dintr-un singur om si acela ca si mort s-au nascut atatia urmasi - multi
"ca stelele cerului si ca nisipul cel fara de numar de pe tarmul
marii"
13. Toti
acestia au murit intru credinta, fara sa primeasca fagaduintele, ci vazandu-le
de departe si iubindu-le cu dor si marturisind ca pe pamant ei sunt straini si
calatori.
14. Iar cei
ce graiesc unele ca acestea dovedesc ca ei isi cauta lor patrie.
15.
Intr-adevar, daca ar fi avut in minte pe aceea din care iesisera, aveau vreme
sa se intoarca.
16.Dar acum
ei doresc una mai buna, adica pe cea cereasca. Pentru aceea Dumnezeu nu Se
rusineaza de ei ca sa se numeasca Dumnezeul lor, caci le-a gatit lor cetate.
17.Prin
credinta, Avraam cand a fost incercat, a adus pe Isaac jertfa.
Cel
ce promise fagaduintele aducea jertfa pe fiul sau unul nascut!
18. Catre el
graise Dumnezeu: ' Ca in Isaac ti se va chema tie urmas"
19. Dar
Avraam a socotit ca Dumnezeu este puternic sa-l invieze si din morti; drept
aceea l-a dobandit inapoi ca un fel de pilda a invierii Lui.
20. Prin
credinta despre cele viitoare a binecuvantat Isaac pe Iacov si pe Esau.
21.Prin
credinta Iacov, cand a fost sa moara, a binecuvantat pe fiecare din fii lui Iosif si s-a inchinat, rezemandu-se pe
varful toiagului sau.
22. Prin
credinta Iosif, la sfarsitul vietii, a pomenit despre iesirea fiilor lui Israel
si a dat porunci cu privire la oasele sale.
23.Prin
credinta cand s-a nascut Moise, a fost ascuns de parintii lui trei luni, caci l-au vazut prunc frumos
si nu s-au temut de porunca regelui.
24. Prin
credinta, Moise cand s-a facut mare, n-a vrut sa fie numit fiul fiicei lui
Faraon.
25. Ci a
ales mai bine sa patimeasca cu poporul lui Dumnezeu, decat sa aiba dulceata cea
trecatoare a pacatului.
26.
Sococtind ca batjocorirea pentru Hristos este mai mare bogatie decat comorile Egiptului,
fiindca se uita la rasplatire.
27. Prin
credinta, a parasit Egiptul fara sa se teama de urgia regelui, caci a ramas
neclintit, ca cel care vede pe Cel nevazut.
28. Prin
credinta, a randuit Pastile si stropirea cu sange, ca ingerul nimicitor sa nu se
atinga de cei intai nascuti ai lor.
29. Prin
credinta, au trecut israelitii Marea Rosie, ca pe uscat, pe care egiptenii
incercand si ei s-o treaca, s-au inecat.
30. Prin
credinta, zidurile Ierihonului au cazut, dupa ce au fost inconjurate sapte
zile.
31. Prin
credinta, Rahav,
desfranata, fiindca primise cu pace iscoadele, n-a pierit impreuna cu cei
neascultatori.
32. Si ce
vom mai zice? Caci timpul nu-mi va ajunga ca sa vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel si de prooroci,
33. Care prin credinta au biruit
imparatii, au facut dreptate, au dobandit fagaduintele, au astupat gurile
leilor.
34. Au stins
puterea focului, au scapat de ascutisul sabiei, s-au imputernicit, din slabi ce
erau s-au facut tari in razboi, au intors taberele vrajmasilor pe fuga;
35. Unele
femei si-au luat pe mortii lor inviati. Iar altii au fost chinuiti neprimind
izbavirea, ca sa dobandeasca mai buna inviere;
36. Altii au
suferit batjocura si bici, ba chiar lanturi si inchisoare;
37. Au fost
ucisi cu pietre, au fost pusi la cazne, au fost taiati cu fierastraul, au murit
ucisi cu sabia, au pribegit in piei de oaie si in piei de capra, lipsiti,
stramtorati, rau primiti.
38. Ei,
de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii, in munti, in pesteri si in
crapaturile pamantului.
39. Si toti acestia,
marturisiti fiind prin credinta, n-au primit fagaduinta,
