Iisus esenianul !

preluat de pe 

www.esoterism.ro

 Ce spune Edagar Cayce despre Iisus si esenieni !

Iisus esenianul

Însoţindu-l  pe Edgar Cayce, am intrat de această dată pe terenul permanent minat al religiei. M-am exprimat astfel pentru că multe conflicte din istorie au avut cauze religioase. Sub semnul crucii s-au produs genocide în perioada cruciadelor, inchiziţiei, acestea continuând sub alte forme şi astăzi.

Cayce, un mare credincios, recitea Biblia anual. În lecturile sale, se găsesc foarte multe referiri la Cartea Sfântă, dar informaţiile referitoare la religie, date prin aceste lecturi, au dus la a fi catalogat de unii ca nebun de legat. Dar şi Galileo Galilei era considerat, în perioada Evului Mediu, la fel de nebun, când afirma că Pământul se învârte. Foarte interesant este însă faptul că Biblia despre care vorbea Cayce în somn nu este întocmai cu cea pe care o cunoştea pe dinafară în starea de veghe. Acest lucru certifică faptul că, de-a lungul timpului, Biblia a fost “pieptănată”, suferind unele modificări în funcţie de interesele conducătorilor din anumite perioade istorice. De exemplu, Împăratul Iustinian a convocat (nu intru acum în amănunte legate de cauză, căci vor fi discutate cu altă ocazie) în anul 553 al doilea conciliu de la Constantinopol, pentru a condamna o serie de idei. Papa şi episcopii au semnat atunci, înfricoşaţi, tot ce li s-a cerut, pentru că împăratul asasinase deja câţiva papi şi episcopi. Cu această ocazie au fost şterse din Biblie referirile la reîncarnare. Nu era condamnată explicit reîncarnarea în sine, dar astfel a dispărut din Evanghelii, începând din secolul al VI-lea, cuvântul reîncarnare.

Christos, în textele cayciene, este descris cu un profund respect şi cu o deosebită iubire. Considerând reîncarnarea o lege universală, Christos se supune şi el acesteia. Astfel, prima încarnare a Lui a fost în Adam, încărcându-se atunci cu păcatul pentru care a fost alungat din Eden, separându-se de Dumnezeu. Reîncarnarea ca Iisus a fost cea prin care El ar fi învins complet răul, păcatul şi moartea, lichidând astfel Karma lui Adam, refăcând unirea cu Dumnezeu.
Cayce face distincţie între Entitatea Christ încarnat succesiv în Adam, Melhisedec, Enoh, Zent, Iosua, Iosif... şi personalitatea istorică a lui Iisus. Spiritul Christic s-a întrupat în mai multe personalităţi printre care se afla, alături de Iisus, Zarathustra, Mithara, Siddharta, Gautama, Mahomed, aici fiind vorba despre reîncarnare, iar Iisus Omul devine Christos când Sfântul Duh, Conştiinţa Universală coboară asupra Lui sau se întrupează în El, aşa cum spune Biblia (Gautama devine Buddha atunci când cunoaşte iluminarea), ceea ce reprezintă o manifestare.

Lumina
Conştiinţa lui Christos “este aceea de care se vorbeşte mai întâi când spune Dumnezeu: Să se facă Lumină; şi s-a făcut Lumină. Şi această Lumină este manifestată în Christos. La început, ea s-a conştientizat fizic în Adam; şi ca Adam murim toţi şi ca ultimul Adam, adică Iisus devenind Christos, suntem toţi înviaţi. Dar nu înaintea lui, căci fiecare dintre noi îşi înfruntă propriul eu, egoul, aşa cum El a făcut-o. Şi aceasta nu a fost cu putinţă într-o viaţă terestră decât atunci când El, Iisus, a devenit Christos şi a deschis calea”.

Prezint în continuare câteva detalii despre câţiva dintre cei care au fost reîncarnări ale lui Christos, după Cayce: Amilius este considerat ca fiind primul om perfect în forma fizică, încarnat pe Pământ. Apoi ar fi apărut în Atlantida şi s-ar fi proiectat ca Adam. Enoh este un personaj misterios, autor presupus al unei cărţi profetice. Melhisedec a fost sfătuitorul lui Abraham şi preot din Salem. Cayce spune că el “s-a manifestat în Enoh, care a trebuit să scape de moarte... şi în Melhisedec..., care a venit pe lume materializându-se singur şi s-a dematerializat prin acelaşi proces”. Fragmente din lecturi dau de înţeles că Hermes, arhitectul Marii Piramide, ar fi fost şi el o încarnare a lui Iisus. Asaf sau Asafa sau Affa ar fi fost profesorul de cânt al regelui David, autorul psalmilor. Iosua a fost Marele Preot în timpul captivităţii în Babilon. Acesta ar fi scris şi rescris multe cărţi din Biblie. La reîntoarcerea din exil, el ar fi condus reconstruirea Templului şi ar fi refăcut vechile Liturghii după Tradiţia lui Moise.

Biblia apărută în vremea lui Moise, în jurul anului 1450 î.Hr., a ordonat credinţă într-un singur Dumnezeu. Până în acea perioadă, divinitatea se evidenţia prin alte căi, printre care şi cea astrologică, sub forma semnelor zodiacale.

Despre esenieni

Pentru a vorbi de viaţa lui Iisus Omul, trebuie mai întâi să vorbim despre esenieni. Cayce spunea despre ei că ar fi fost un fel de fraternitate mistică şi profetică, “un ordin religios în interiorul iudaismului... un grup de indivizi angajaţi într-o căutare sinceră, dar care nu se situau pe linia religioasă oficială definită de rabinii epocii. Una dintre adunările lor ar putea fi descrisă ca o serie de meditaţii cu folosirea anumitor rituri şi forme rituale... care veneau din timpurile vechi...imemoriabile de pe taramul geto-dacilor? În acest gen de adunare se interpretau făgăduinţele, profeţiile care fuseseră făcute în privinţa timpului şi a luminii al căror Mântuitor făgăduit va veni... Toate aceste adunări erau secrete”.

Esenienii, spunea Cayce, aşteptau naşterea Mesiei şi pregăteau pentru aceasta indivizi pentru a-i forma ca misionari. Ei aveau un nivel cultural foarte înalt, iar în timpul lui Christos persoana care îi conducea era o femeie pe nume Iudita (Judy), proorocită şi vindecătoare prin rugăciune. Căci aceşti esenieni trăiau experienţe neobişnuite: aveau vise, viziuni, auzeau voci sau trăiau diverse fenomene numite de noi astăzi paranormale. Ei erau experţi şi în astrologie. Întreaga familie a lui Iisus a fost eseniană, “Ioan (Botezatorul) era şi mai esenian decât Iisus”. Elisabeta, soţia lui Zaharia şi mama lui Ioan, proorocită Ana, prietenii Mariei şi ai lui Iosif, de asemenea şi ei, Discipolii lui Iisus, Apostolii, primii creştini erau cu toţii esenieni. Toate acestea au fost afirmaţiile lui Cayce, începând din anul 1934, înainte de a se descoperi “Manuscrisele de la Marea Moartă” la Qumran, în 1947, după moartea lui Cayce, care a avut loc în 1945, documente care îi dau dreptate.

Sfânta Maria

Maria apare în lecturi ca o personalitate de primă importanţă, aşa cum este considerată de către ortodocşi şi catolici. Ea făcea parte dintr-un grup de 12 fete, alese de esenieni pentru a deveni “Canalul” prin care trebuia să se nască Mântuitorul făgăduit. Tinerele au primit o educaţie aleasă în Templul esenian de pe Muntele Carmel, unde a avut loc şi Vestirea. În ziua aceea, când fetele urcau treptele să se roage la Altar, când Maria a urcat ultima treaptă a tunat şi a fulgerat. A apărut un înger care a dus-o pe Maria de mână la Altar, ea fiind cea Aleasă.

Acolo, la Templul de pe Muntele Carmel, la centrul religios al Frăţiei eseniene “erau învăţate misterele Omului, legătura lui cu forţele interioare şi exterioare”. 

El este Calea

Cayce, întrebat în timpul lecturilor sale “Cum se poate cere restului omenirii să atingă perfecţiunea lui Iisus, când oamenii se nasc într-un mod mai puţin divin?”, el a răspuns: “Ah, va veni ziua când copiii oamenilor vor înţelege, în fine, scopul procreerii pe Pământ... Căci cel care este Calea cere ca toţi să-L urmeze pe acest drum. Şi dacă două suflete se unesc nu în ideea de a-şi mulţumi poftele terestre, pornirile lor carnale, ci de a fi canalul sufletelor care vor veni, atunci se vor putea naşte cei care vor accelera evoluţia Omenirii: căci noi toţi trebuie să fim conduşi mai sus... Întocmai ca El!”. Atunci, “sufletele vor evolua astfel încât vor fi capabile într-o zi de a aduce pe lume alte suflete, exact cum a făcut-o Maria. Şi asta se va putea întâmpla când sufletele bărbaţilor şi femeilor vor deveni treptat conştiente că acest templu a lui Dumnezeu viu, care este corpul lor, acest canal poate fi folosit pentru aceste comunicări cu Dumnezeu, Tatăl sufletelor omeneşti”. Acest lucru poate deveni realitate când: “Concepţia neprihănită este deci posibilă, când fizicul şi mentalul vibrează total la unison cu spiritul: acesta poate acţiona atunci asupra mecanismelor cărnii”.

Cayce afirma că şi Ana, mama Mariei, ar fi conceput-o pe aceasta la fel cum ea l-a conceput mai târziu pe Iisus. Maria a fost aleasă încă de la vârsta de patru ani pentru a fi educată de către esenieni pe Muntele Carmel.

Mulţi citind aceste rânduri vor spune că mă număr şi eu printre cei “cu mintea dusă”, însă dacă nu vedem un lucru nu înseamnă că el nu există. Dacă un program de televiziune prin cablu este emis pe o frecvenţă de bandă lărgită, pe care nu o au toate receptoarele, pentru a fi vizionat, nu înseamnă pentru cei care nu prind acel program că el nu există. Dacă ei îşi pun alt selector de canale cu bandă extinsă, vor putea să recepţioneze şi acel program. Aşadar, spiritul uman este ca selectorul de canale, el poate fi scăzut şi atunci nu poate percepe frecvenţele “înţelese” de către spiritele înalte şi nu numai că nu le înţelege, dar este total împotriva lor, ignorându-le. Schimbarea selectorului de canale înseamnă creşterea spirituală cu ajutorul căreia avem acces la altă existentă, cea adevărată.

Familia

Iisus Omul, copilul Mariei, s-a născut, aşa cum ştim, la Bethleem, în Iudea, într-o grotă ce a rămas cunoscută ca staul. După unele calcule, Iisus s-a născut la 1 martie anul 4 î.Hr., după calendarul Iulian.  Edgar Cayce spunea că el s-ar fi născut pe 19 martie, conform calendarului actual. În cadrul comunităţii sale, data naşterii trebuie să fie în luna septembrie, ea fiind singura lună în care trebuiau să fie născuţi moştenitorii dinastiei, indiferent de data reală de naştere. Ciclul Zodiacal se consideră că începe cu Zodia Fecioarei, care este în septembrie, iar aleşii trebuiau să fie atunci născuţi. În anul 314 d.Hr., împăratul Constantin a mutat ziua de naştere pe 25 decembrie. Astfel, se diferenţia sărbătoarea creştină de tradiţia iudaică, sugerând că Iisus nu ar fi evreu, ci creştin, iar această dată ar coincide cu Festivalul Solar al solstiţiul de iarnă, o sărbătoare importantă a românilor.

  Maria mama lui Iisus, după Cayce ar mai fi avut şi alţi copii. După 10 ani de la naşterea lui Iisus, Maria şi Iosif i-au mai avut pe Iacob, o fată şi pe Iuda, veniţi pe lume în perioada când Iisus era departe, sub protecţia celor care îl călăuzeau la învăţătură. Şi în Evanghelie, discipolii îi spun lui Iisus: “Mama şi Fraţii Tăi Te caută”, frază ce a stârnit  secole de-a randul mari discuţii pentru a se stabili dacă aceştia îi erau fraţi sau veri. Sora lui Iisus s-ar fi numit Rut. Mama ei, Maria, fratele ei, Iisus, şi vărul ei, Ioan Botezătorul, erau personalităţi ale vremii, lucru care a făcut ca Rut să se remarce printre oficialităţile de atunci. Astfel, ea s-a căsătorit cu un controlor de impozite roman, cu puţin înainte de răstignirea lui Iisus, care de fapt le-a şi binecuvântat căsătoria. Soţul lui Rut a fost chemat la Roma în perioada răstignirii lui Iisus, iar ea fiind singură a trecut atunci prin mari emoţii. Apoi, ea s-a mutat la Roma, unde a trăit alături de soţul şi copii ei, ajutându-i “pe cei care acceptau noile învăţături creştineşti şi erau persecutaţi”.

O altă femeie din preajma lui Iisus, Maria Magdalena, a fost descrisă de Cayce ca fiind “aşa cum a pictat-o Leonardo da Vinci: cu părul aproape roşcat, cu ochii albaştri, trăsăturile chipului amintind de ereditatea ei totodată greacă şi ebraică”. Iisus ar fi spus că: “Pretutindeni unde se va predica Evanghelia Mea, se va vorbi de ea”. După Înviere, ea a fost alături de Maria, mama lui Iisus, locuind la Ioan, apostolul miliardar, “căci Ioan, se ştie bine, era cel mai bogat dintre discipolii lui Christos. Domeniile sale ar fi evaluate astăzi (în anul 1933, când a fost făcută această lectură), în moneda americană, la aproximativ 25 milioane de dolari”.

Legile şi directivele
Evangheliile oficiale nu ne spun însă nimic despre viaţa lui Iisus de la vârsta de 12 ani până la 30 de ani, după care s-a remarcat prin minunile făcute. Cayce afirma în lecturile sale că, “de la 6 la 16 ani, educaţia sa consta în cunoaşterea directivelor Frăţiei eseniene. Dar copilul a învăţat şi Legea evreilor sau Legea mozaică din acea vreme...”. Guvernanta lui Iisus, protectoarea şi învăţătoarea lui, făcea şi ea parte din grupul de esenieni condus de profetesa Iudita. Când Maria trebuia să-i dea naştere lui  Iisus, ea şi Iosif au fost duşi în Egipt, alături de ei fiind Iosua, care a fost desemnat de către esenieni să-i însoţească, împreună cu ei găsindu-se şi alte grupuri necesare protecţiei acestora. În Egipt, au stat în apropierea oraşului Alexandria, unde Iosua avea şi sarcina “să studieze unele documente care fuseseră conservate în bibliotecile locului... Aceleaşi documente la care Magii veniţi din Orient făcuseră aluzie, spunând: “Datorită acestor documente noi am văzut Steaua Sa”. Erau previzuni astrologice şi alte informaţii adunate de-a lungul timpului legate de venirea lui Mesia şi de “caracteristicile pe care le vor avea cei... care vor fi în contact cu Pruncul; şi cu veşmintele purtate de El, îi vor vindeca pe ceilalţi copii..., căci corpul Său, fiind perfect, emana sănătatea, viaţa însăşi. Întocmai ca şi astăzi, unii indivizi emit vibraţii de sănătate şi viaţă prin fiinţa lor spirituală, vibraţii care distrug orice formă de boală, frica!”.

Pregătire şi iniţiere
Copil fiind, Iisus a fost luat de la părinţi şi trecut în grija maeştrilor Săi, care L-au dus pentru iniţiere în India, Persia şi apoi în Egipt, conform unui program de pregătire şi iniţiere stabilit de Iudita. În primul rând, se studiau bazele Legii. “Şi Legea, în Marele Iniaţiat, trebuie să se manifeste prin iubire, milă, pace, spre desăvârşirea scopului pentru care El a fost chemat.” Cât despre şcolarizarea din Palestina, ea a constat în şederea în Templu, în perioada când El era la Ierusalim, între rabini şi profesori. În şcolile urmate, El era înscris sub numele de Iosua. La Heliopolis, El a studiat calea către profeţie, alături de Ioan (Botezătorul). Învăţăturile din India “vizau modul de purificare şi dezintoxicare a corpului, fortificarea lui fizică şi mentală”.  În Persia, El s-a documentat în medicină şi în cunoaşterea mijloacelor de coordonare a energiilor corpurilor (fizic, mental şi spiritual) conform învăţăturii lui Zu (din acele locuri) şi a lui Ra (din Egipt), baza învăţăturilor din Templu. Acolo, în Persia, în “Oraşul Colinelor”, s-a pregătit pentru a-şi manifesta puterile de vindecător. Apoi, “şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului său în Egipt, studiind... Aşa cum arătau pe larg documentele care vor fi descoperite şi care acum sunt îngropate în Piramida... Căci acolo erau instruiţi, iniţiaţi... Egiptul centraliza atunci învăţăturile venite din numeroase ţări, căci acolo era centrul magnetic şi vibratoriu al radiaţiei Pământului”. Şi marea înţelepciune antică greacă se trage din Egiptul antic. Cercetările au scos la iveală că toţi marii filosofi greci au călătorit în Egipt să se instruiască, chiar şi Pitagora, cu celebra sa teorema. Toate aceste şcoli urmate de Iisus erau părţi derivate din şcolile eseniene, dar nu esenismul pur, aşa cum fusese practicat în Carmel. Încununarea pregătirii sale ca iniţiat, Iisus a făcut-o în Piramida, în care trebuia să reziste, să stea o perioadă. Ieşind în viaţa de acolo însemna  că energiile sale se găseau în rezonanţă cu cele ale Universului, el fiind cuplat la forţele acestuia şi nu strivit de ele. Iisus Christos Omul a fost astfel pregătit să se sacrifice pentru a arde păcatul lui Adam, refăcând legătura cu Dumnezeu prin Înviere.  

Din lecturile sale se mai detaşează ideea că omul este format din trei nivele de conştiinţă: conştiinţa fizică – personalitatea, subconştiinţa – sufletul şi supraconştiinţa – spiritul. Se face astfel distincţie între suflet şi spirit. Cayce credea în existenţa unei Conştiinţe Universale, unui Spirit Suprem numit de diversele religii Creatorul Universului, Ahura-Mazda, Iahve, Dumnezeu, Brahma, Buddha, Sfântul Duh, Allah..

sursa "Jurnalul National"

Despre esenieni si Ordinul lor aflam din alte surse, ca in vremea lui Iisus acesta constituia ultima ramasita din acele confrerii ale profetilor organizate de Samuel . Aveau doua centre principale, unul in Egipt, pe malul lacului Maoris, celalat in Palestina, pe tarmul Marii Moarte. Numele de esenian vine de la cuvantul sirian Asaya, care inseamna medic, terapeut, caci misiunea lor era de a tamadui bolile fizice si morale. Ei studiau cu mare grija unele scrieri medicale care trateaza insusirile oculte ale plantelor si mineralelor. Unii dintre ei aveau darul profetiei, ocolesc orasele si se straduiesc sa aduca pacea. Nu exista nici un sclav la ei, toti sunt liberi si lucreaza unii pentru altii. 

 Regulile Ordinului erau aspre. Ca sa poti intra faceai un noviciat de un an. Daca dadeai probe suficiente de cumpatare erai admis la ablutiuni, fara a intra in legatura cu Marii Maestrii. Trebuiau inca doi ani de incercari ca sa fi primit in confrerie. Erau pusi sa depuna juraminte teribile ca vor indeplini indatoririle ordinului si nu vor trada nimic din tainele lui. Abia atunci luau parte la mesele comune, care se desfasurau cu mare solemnitate si constituiau cultul intim al esenienilor. Considerau drept sfant vesmantul care il purtau  la aceste pranzuri si-l scoteau inainte de a incepe lucrul. Aceste agape fratesti, forma primitiva a Cinei cea de Taina instituite de Iisus, incepeau si se incheiau cu rugaciune. Acolo se dadea interpretarea Cartilor Sfinte a lui Moise si a profetilor. Toate acestea seamana uimitor cu modul de organizare al pitagoreenilor( Ordinul lui Pitagora). In explicarea Scripturii ca si in initiere erau trei trepte si trei intelesuri. Putini ajungeau la grade superioare ale initierii. Esenienii imbratisau dogma pitagoreeana, a nemuririi sufletului. "Ei spun despre suflet ca a coborit din inaltul eterului celui mai subtil si este atras in corp de un farmec natural, traieste in el ca intr-o inchisoare, iar odata scapat de legaturile trupului ca dintr-o lunga robie, isi ia zborul de bucurie " Dupa 2000 de ani suna exrem de cunoscuta ideea !

Traiau in celibat, in locuri retrase, lucrand pamantul, crescand uneori copii abandonati. Erau tacuti, blanzi, tesatori, dulgheri, gradinari, niciodata negustori sau fauritori de arme. Erau de o moralitate exemplara. Se sileau sa-si inabuse orice patima sau pornire spre manie, totdeauna binevoitori si pasnici. Se imbracau in haine albe de in. Cuvantul lor avea o mai mare putere decat juramantul, de aceea in viata de zi cu zi considerau juramantul ceva de prisos. Erau in stare sa indure cu surasul pe buze cele mai groaznice chinuri, cu o minunata stapanire sufleteasca, decat sa tradeze ceva din cultul lor. 

 Esenienii casatoriti, constituiau un al treilea ordin, afiliat si supus primului. Din acest ordin face parte si Maria, mama lui Iisus. Moartea timpurie a lui Iosif il face pe Iisus complet liber. Fratii lui preiau conducerea gospodariei. 

 In jurul nasterii si copilariei lui Iisus s-au tesut serie de legende, care ascund adevaruri psihice putin cunoscute. Un fapt reiese din istoria legendara a Mariei: acela ca Iisus avea o misiune profetica, din dorinta mamei sale, inainte ca el sa se nasca. Acestia sunt fii juruiti lui Dumnezeu de catre mama lor si se numeau Nazarineni.

Si in Vechiul  Testament ingerul vesteste pe mama lui Samson ca va ramane grea, va naste un fiu, pe capul caruia nu va trece niciodata briciul, va fi inchinat lui Dumnezeu din pantecele mamei lui si va izbavi pe Israel din mana Filistenilor. Mama lui Samuel ceruse ea insasi copilul de la Dumnezeu. Ea era stearpa si a ridicat rugaciune in fata Domnului promitand ca-l va inchina " Domnului pentru toate zilele vietii lui si brici nu va trece pe capul lui". 

Aceste pasaje sunt deosebit de importante pentru ca ne fac sa patrundem in traditia ezoterica, statornica si etern vie  si prin ea in intelesul adevarat al legendei crestine. Tatal lui Samuel este cu adevarat tatal pamantesc al lui Samuel prin trup, insa Cel Vesnic era Tatal lui ceresc, prin spirit. Femeia initiata cheama un suflet superior, ca sa-l primeasca in sanul sau si sa aduca pe lume un profet (un suflet evoluat, cu o misiune divina importanta). Aceasta face parte din traditia secreta a initiatilor. Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel: "mai inainte ca sa te fi intocmit in pantecele maicii tale, te cunosteam. Iisus ne spune; Adevarat , adevarat va spun ca mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu!"

 Iisus este fiul Mariei si al lui Iosif, pentru ca avem arborele genealogic al lui Iosif, ca sa dovedeasca descendenta acestuia din David. Dar Ordinul, comunitatea eseniana recunostea in Iisus fiul Celui Vesnic la fel ca Samuel. Cand este vorba de venirea unui suflet la reintrupare ca al lui Iisus trebuia un vas ales si trebuie chemarea femeii initiate, care prin atitudinea fiintei sale morale, prin puritatea vietii sale atrage, incarneaza in carnea si sangele ei sufletul Mantuitorului, destinat sa ajunga in ochii oamenilor Fiul lui Dumnezeu. Acesta este mitul antic al Fecioarei Mama.  

PENTRU SUFLETUL CARE VINE DIN CER NASTEREA ESTE O MOARTE.

Oricat de sublim ar fi un spirit, odata cufundat in materie, pierde temporar amintirile trecutului sau. Este prins in angrenajul vietii trupesti, este supus legii lumii care este incarnarea. El cade sub puterea elementelor. Cu cat i-a fost originea mai inalta, cu atat ii va fi mai greu sa-si aminteasca si efortul mai mare pentru a dobandi puterile adormite. Sufletele adanci si duioase au nevoie de tacere si pace ca sa infloreasca si de cineva care sa le aminteasca originea celesta.  Iisus a avut parte de un astfel de cadru pitoresc in Galileea. Casele sale etajate sub stanca seamana cu un cub, valceaua natala, seamana cu un colt de rai, cu paduri de smochini si vii. In jurul acestui cuib de prospetime, adaugati si interiorul caminului serios al unei familii cucernice, patriarhale. Casa copilariei lui Iisus a fost un fel de templu. In casele evreiesti se gaseau doar pasaje ale legii lui Moise si ale profetilor, ale caror fasii tepene se insirau deasupra usilor si pe pereti in litere caldeene. Insa unirea dintre tata si mama in dragostea pentru Dumnezeu si copii ilumina goliciunea acestui interior cu o viata intru totul spirituala. Aici Iisus a primit prima invatatura a sa. El invata mai intai sa cunoasca  Scriptura. Din primii ani participa la evenimentele si sarbatorile anuale care se celebrau in familie prin cantece si rugaciune. Pentru sufletul de copil Cel Vesnic era prezent nu numai in cerul instelat, dar chiar si in cuvantul tatalui ca si in iubirea tacuta a mamei. La intrebarile arzatoare, incisive ale copilului tatal tacea, insa mama ii raspunde "Cuvantul lui Dumnezeu traieste prin proroocii sai. Intr-o zi inteleptii esenieni iti vor raspunde. "

Restul vietii lui Iisus il cunoastem. 

Cu aceasta misterul, valul lui Isis a fost dat la o parte. Important pentru noi, generatia actuala este de a urma exemplele sfiintilor de altadata. Nu este suficient sa cadem in idolatrie in fata icoanei Maicii Domnului. Se spune ca atunci cand sufletul se abrutizeaza cade in idolatrie. Femeia trebuie repusa in conditia de alta data, de mare initiata.  Ea este cea care cheama la viata, odrasle pentru Dumnezeu. Fiecare femeie poate deveni o Marie, care sa aduca pe lume fii ai lui Dumnezeu, inzestrati cu talantii lor fiecare.  Divinitatea ne intinde iar o mana de ajutor prin parintele Arsenie Boca. De aceea avem nevoie de Pravila Alba a Casatoriei. Prin aceasta ne aminteste de unde venim si spre ce ne indreptam. Sfantul Ardealului vrea sa ridice femeia, familia, casatoria la nivelul de Taina ( taina femeii initiate) si ca o sunare de alarma ne avertizeaza sa ridicam casatoria din desfranare macar la nivelul dobitoacelor. Este suficient sa privim in jur si vedem in ce conditii au fost chemati copii de acum la viata.  

Oamenii inca nu au inteles dupa caderea lui Adam si a Evei, rostul procreerii pe pamant, dar Edgar Cayce ne lamureste:

El este Calea

Cayce, întrebat în timpul lecturilor sale “Cum se poate cere restului omenirii să atingă perfecţiunea lui Iisus, când oamenii se nasc într-un mod mai puţin divin?”, el a răspuns: “Ah, va veni ziua când copiii oamenilor vor înţelege, în fine, scopul procreării pe Pământ... Căci cel care este Calea cere ca toţi să-L urmeze pe acest drum. Şi dacă două suflete se unesc nu în ideea de a-şi mulţumi poftele terestre, pornirile lor carnale, ci de a fi canalul sufletelor care vor veni, atunci se vor putea naşte cei care vor accelera evoluţia Omenirii: căci noi toţi trebuie să fim conduşi mai sus... Întocmai ca El!”. Atunci, “sufletele vor evolua astfel încât vor fi capabile într-o zi de a aduce pe lume alte suflete, exact cum a făcut-o Maria. Şi asta se va putea întâmpla când sufletele bărbaţilor şi femeilor vor deveni treptat conştiente că acest templu a lui Dumnezeu viu, care este corpul lor, acest canal poate fi folosit pentru aceste comunicări cu Dumnezeu, Tatăl sufletelor omeneşti”. Acest lucru poate deveni realitate când: “Concepţia neprihănită este deci posibilă, când fizicul şi mentalul vibrează total la unison cu spiritul: acesta poate acţiona atunci asupra mecanismelor cărnii”.

Iisus prin moartea sa pe cruce ridica valul misterelor. Tot ce stim acum i se datoreaza lui. Inaintea de venirea lui initiatii faceau juraminte puternice de a nu divulga secretul misterelor. De la El am aflat prin Inviere ca suntem de origine divina, El ne arata nemurirea sufletului, materializandu-se dupa moarte, (ii spune Mariei Magdalena sa nu-l atinga, pentru ca aceasta ar fi vazut atunci ca degetul ii trece prin fluidele cere-l inconjurau si poate nu ar fi inteles pe moment, dupa socul prin care a trecut la moartea Mantuitorului.) Tot de la El aflam ca  iadul este aici pe pamant, prin gandurile si faptele noastre, care ne condamna si ne insotesc si "dincolo". Cu sacrificiul lui faclia a revenit in Europa, de unde a plecat cu mult timp in urma, datorita decaderii preoteselor din rangul de mari initiate, pe vremea lui Ramma.( Acesta constituie un exemplu remarcabil al faptului cum in mod fatal, cele mai nobile instincte omenesti sufera o pervertire atunci cand nu sunt stapanite de o autoritate savanta sau canalizate spre bine de o constiinta superioara. Lasata prada ambitiei si patimii personale, inspiratia degenereaza in superstitie, barbatia in barbarie, ideea sublima a sacrificiului de sine in tiranie, cazand intr-0 exploatare perfida si cruda. ) ASTA S-A INTAMPLAT CU PROFETESELE ANTICE, dupa ce au pierdut legatura cu Divinul, iar faclia cunoasterii le-a fost luata. 

Iata templul spiritual ce trebuie construit, iata opera conceputa si voita de Iisus.  

Astazi Christos este stapanul globului prin cele doua si cele mai tinere rase, dar si cele mai viguroase, inca pline de credinta. Prin Rusia are piciorul in Asia, iar prin rasa anglo-saxona, tine Lumea-Noua. Europa este mult mai veche ca America, insa mai tanara decat Asia. Cei care o cred harazita unei decaderi fara leac o calomniaza. 

 Dar daca ea continua sa se sfasie, atunci isi pregateste sfarsitul, civilizatia sa risca sa piara prin tulburari sociale, apoi prin invazia altor rase v-a pierde faclia "pe care Europa invinsa va trebui sa o dea din mainile sale obosite." Ea ar trebui sa aiba un rol mult mai frumos de indeplinit. Ar fi acela de a conduce lumea spre unitate,  ispravind opera sociala a lui Hristos, formulandu-i gandirea integrala, incununand-o prin tripla sa coroana a stiintei, artei, justitiei, templul spiritual al celui mai mare dintre Fii lui Dumnezeu. 

Fiecare religie ne-a familiarizat cu ceva: asiaticii ne-au descoperit reincarnarea, crestinismul ne-a descoperit nemurirea sufletului , Moise ne-a adus monoteismul, a luptat pentru a ne pune in constiinta un singur "Tata" Spiritual in cer, care isi asteapta fii acasa.  De aceea Iisus ne spune intr-una din parabole " sa nu numiti pe cineva "tata", in aceasta viata pamanteana pentru ca aveti  unul singur in cer in care avem toata nadejdea si ne lasa mostenire rugaciunea "TATAL NOSTRU".

Doua lucruri principale sunt necesare astazi ca sa se realizeze marea opera a lui Iisus.  Stiinta sa se deschida progresiv si pentru faptele de ordin psihic, si sa accepte adevarurile spirituale, iar Biserica sa se reorganizeze total, printr-o miscare libera, sa-si largeasca dogma crestina in sensul traditiei si al stiintelor ezoterice, iar in final unirea tuturor Bisericilor crestine, care sunt toate fiicele lui Hristos. Cu alte cuvinte, stiinta trebuie sa devina religioasa, iar religia sa devina stiintifica. Aceasta dubla evolutie va duce la impacarea stiintei cu religia pe taramul ezoteric. Opera nu se va infaptui fara greutate, dar este posibila. Transformarea crestinismului in sens ezoteric va antrena si pe cel al Iudaismului si al Islamului, precum si o regenerare a Brahmanismului si Buddhismului in acelasi sens, si va fi baza de impacare a Asiei cu Europa. 

Constructia templului Domnului a inceput demult. Rama indica doar intrarea in templu, Krashna si Hermes dau cheia, Moise, Orfeu si Pitagora indica interiorul, Iisus ne conduce prin sanctuarul sau.

 Templele Indiei si ale Egiptului au format cei mai mari intelepti ai pamantului. Templele Greciei au creat eroi si poeti. Apostolii lui Iisus au fost martiri sublimi si dupa modelul lor s-au format alte mii de suflete capabile de sacrificiu. Biserica din Evul Mediu, cu toata teologia sa primitiva a fost capabila sa produca sfinti si cavaleri, numai pentru ca ea avea credinta si din timp in timp spiritul lui Iisus se manifesta in cadrul ei. Astazi nici Biserica intemnitata in dogma ei, nici Stiinta incatusata in materie nu mai este in stare sa formeze oameni plenari. Doar pustnicii de pe langa manastiri mai poseda poate arta de a forma suflete. Aceasta stiinta va fi regasita doar cand Biserica si Stiinta de comun acord se vor stradui impreuna si vor coopera. Stiinta trebuie sa-si extinda domeniul, iar Religia trebuie sa-si inteleaga originile. Doctrina ezoterica nu este numai o stiinta, o filozofie, o morala, o religie. Ea este stiinta, filozofia, morala si insasi religia, este adevarata stiinta a lui Dumnezeu spre care tindem cu totii.

Aceste este templul lui Hristos, pentru care si-a dat viata si care trebuie reconstruit de catre omenire.   

"In trei zile voi darama templul: in trei zile il voi ridica din nou. ( In ochii Domnului o zi este ca o mie de ani si o mie de ani ca o zi),  spune fiul esenian- imbracat in haina alba de in - al Mariei. Daca privim dupa 2000 de ani, toate invataturile confirmate prin moartea sa si prin invierea spirituala, le-a avut pentru toata omenirea. Verbul si jertfa sa au pus temeliile unui templu invizibil, mult mai solid si indestructibil decat toate templele de piatra, dar nu se poate continua si ispravi decat in masura in care fiecare om si toate veacurile se vor stradui la aceasta.

Care sa fie templu acesta? Al omenirii transformate. El este un templu :
 1. Moral,  2. Social si  3. Spiritual. 
 Dupa 2000 de ani de la moartea sa, templul spiritual aproape ca a patruns in constiinta fiecaruia. Cu cel social avem mari probleme. Aceasta presupune stabilirea Domniei lui Dumnezeu si a legii sale in institutiile organice ale omenirii.  Omenirea inca mai traieste starea de razboi, sub legea Fortei si a Destinului.  Legea lui Hristos care domneste in constiinta morala n-a trecut inca in institutii. 

fragmente din :

(Marii Initiati de Eduard Schure" )

Concluzie : 
Au trecut doar 2 zile ( 2000 de ani ) de cand Iisus lucreaza la recontructia templului. Ne promite ca in 3 zile il darama si in 3 zile il reface la loc, dupa placul sau. Asa ca nu va fi nici un sfarsit al lumii acum, ci doar o reconstructie a unui  "templu parasit ".