Dumnezeu nu doreste moarte noastra

Dumnezeu nu doreste moarte noastra. El ne-a facut pentru viata. Printr-o intamplare am ajuns sa cunoastem moartea. (Intelepciunea lui Solomon, cap.1)

1:11 Paziti-va deci de vorbele cartitoare, desarte si feriti limba voastra de clevetire, fiindca vorba cea mai tainica nu va trece fara pedeapsa si gura mincinoasa aduce sufletului moarte. 

1:12. Nu va grabiti moartea prin ratacirile vietii voastre si nu va atrageti pieirea prin fapta mainilor voastre.

1:13. Caci Dumnezeu n-a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii.

cap1:16. El a zidit toate lucrurile spre viata si fapturile lumii sunt izbavitoare; intru ele nu este samanta de pieire si moartea nu are putere asupra pamantului. 

1:15. Dreptatea este nemuritoare, iar nedreptatea aduce moarte. 

1:16. Dar cei necredinciosi isi atrag moartea cu mainile si cu glasul, se uita la ea ca o prietena, sunt patimasi dupa ea si au facut legatura cu ea si cu adevarat vrednici sunt sa fie ai ei.

Toti ar trebui sa cerem intelepciune de la Dumnezeu.

Redau un frament( pe care il iubesc nespus ) din  Intelepciunea lui Solomon.

"Intelepciunea a carmuit omenirea de la inceputurile ei. Intelepciunea aduce

cu sine stiinta cea adevarata, bogatia, priceperea, sanatatea, viata. Ea este

pentru oameni comoara nesfarsita, cei ce se folosesc de ea se fac prietenii lui 

Dumnezeu, pentru darurile agonisite de invatatura. Ea da cunostiinta cea 

                                                                                                                                                  

adevarata despre cele ce sunt, ca sa stiu intocmirea lumii si lucrarea stihiilor. 

Inceputul si sfarsitul, intoarcerea anotimpurilor si prefacerile 

vazduhului.Cursul anilor si randuiala stelelor. Firea dobitoacelor, puterea 

duhurilor, gandurile oamenilor, feluritele neamuri ale plantelor si insusirile 

radacinilor. Toate cele ascunse si cele aratate le-am cunoscut, fiindca 

intelepciunea lucratoare a tuturor mi-a dat invatatura. In ea se afla un duh

de intelegere, sfant, fara pereche, cu multe laturi, nepamantesc, ager, 

patrunzator, neintinat, preaintelept, fara de patima, iubitor de bine, ascutit, 

neoprit, binefacator. Iubitor de oamneni, neclintit, temeinic, netulburat,

atotputernic, atotveghetor si razbatand prin toate duhurile istete, curate si 

oricat de subtiri. Pentru ca intelepciunea este mai sprintena decat orice

miscare, ea patrunde si isi face loc pretutindeni prin curatia ei. Ea este suflul 

puterii lui Dumnezeu, ea este curata revarsare a Slavei Celui Atotputernic, 

astfel ca nimic nu poate s-o manjeasca. Ea este stralucirea luminii celei 

vesnice si oglinda fara de pata a lucrarii lui Dumnezeu si chipul 

bunatatii sale. 

Fiindca este una toate le poate si ramanand una cu sine insusi , ea toate le 

innoieste si raspandindu-se prin veacuri in sufletele sfinte, ea intocmeste din

ele prieteni ai lui Dumnezeu si prooroci.  Cu adevarat Dumnezeu nimic nu 

iubeste fara numai pe cel ce petrece intru intelepciune. Ea este mai frumoasa 

decat soarele si decat toata oranduiala stelelor; daca o pui alaturi de lumina, 

intelepciunea o intrece. Fiindca dupa lumina urmeaza noatea, pe cand 

intelepciunea ramane nebiruita in fata rautatii. 

Intelepciuea se cere de la Dumnezeu si se invata prin ascultarea poruncilor sale.