Timp de 20 de ani am studiat religie, astrologie, numerologie, kabbala,si tot ce a aparut
pe piata in domeniul paranormalului, tocmai pentru a putea intelege mai bine
psihicul uman.
Viitorul omenirii depinde de dezvoltarea capacitatilor psihice individuale,de a nu lasa povara descoperirilor stiintifice din toate domeniile, (nu doar medicale), pe umerii cercetatorilor. In fiecare om se ascunde un potential urias, pe care nici macar nu-l banuim, ce asteapta in stare latenta sa fie decoperit si pus la treaba.
Cercetatorii care studiaza universul spun ca am avea timp inca cinci miliarde de ani pentru a parasi planeta, ca atunci se presupune ca s-ar raci soarele, cea ce inseamna sfarsitul vietii pe Terra.
Soarele, Terra,si toate celelalte planete au un sfarsit si totodata un nou inceput. Universul este in expansiune inca!.
Tot ce se petrece in jurul nostru demonstreaza ca o mana de oameni cu preocupari stiintifice nu sunt suficienti pentru a salva omenirea de la un dezastru. Toate datele indica ca majoritatea dintre noi suntem ignoranti si ne-am putea indrepta spre involutie in cazul in care dam drumul la bomba atomica sau biologica. Ce alta dovada mai concludenta ar fi decat ca media de viata a scazut de la 200 de ani cat era in vechiul testament la 60-70 ani acum. Alte dovezi ale involutiei:avem preocupari autodistructive, luptele rasiale, lupte intre natiuni, in cadrul natiunilor, lupte politice , cresterea haotica a populatiei, poluare, etc, In general ne cheltuim si bruma de energie care o avem luptand unii cu altii de cand exista viata pe Terra.
Nu ne mai permitem involutia pentru ca nu mai este timp! Planeta are si ea o viata, pe care ne straduim din toate puterile sa o scurtam. Daca producem iarasi un dezastru mondial prin greselile noastre, incalzire globala, bomba atomica,etc, si ne intoarcem in salbaticie, pierdem timp util care ar putea fi folosit la descoperirea unui sistem de propulsie adevarat, nu doar ipotetic, pentru a explora alte lumi si a gasi planete cu conditii de viata similare, sau metode de a prelungi viata Terrei si a locuitorilor ei. Nu degeaba "cunoasterea este o cercetare infinita".
Toate acestea pot fi prevenite avand o preocupare creatoare, fiecare in domeniul lui si in functie de zestrea genetica.
Materialul urmator sunt sigura ca va va convinge!
Genomul meu sunt eu !
preluare de la: Alexandru Safta
Intre marile avantaje ale meseriei de psiholog este accesul la “instrumente” care permit o cunoastere detaliata a sinelui. Ce s-ar putea spune insa despre posibilitatile unui genetician in aceasta directie? Testarea genetica ii poate divulga unui om detalii precise despre tendintele sale vocationale, ii poate scruta in amanunt dimensiunile personalitatii si orientarile politice, dezvaluindu-i in acelasi timp tiparele cognitive si emotionale. Totul fara echivoc, exact asa cum este scris in plamada lui interioara, in ADN, cel care ne defineste ca fiinte, intaia noastra natura.
In acest articol
* Personal Genome Project
* ADN si esentialism
* Cine sunt eu?
* De ce nu sunt ca tine?
* Natura, “nutritie” si hazard
Personal Genome Project
Canadianul Steven Arthur Pinker, in varsta de 55 de ani, din Quebec, psiholog, om de stiinta si autor al conceptului de popularizare a stiintei, si-a supus genomul unei analize secventiale si si-a postat harta genetica detaliata pe Internet, impreuna cu trecutul sau medical. Oportunitatea s-a ivit atunci cand biologul George Church a cautat zece voluntari care sa faca parte din indraznetul sau Proiect al Genomului Personal. P.G.P. a creat o baza de date publica, ce va contine genoamele si trasaturile medicale a 100.000 de indivizi. Proiectul cauta sa ii incurajeze pe geneticienii din toata lumea la un efort comun de descifrare a factorilor genetici si ambientali ce influenteaza caracteristicile medicale, fizice si comportamentale ale oamenilor. Personal Genome Project este o initiativa a studiului stiintific de baza si nu o descoperire personala. Avansul tehnologic care il face posibil le va oferi in curand oamenilor oportunitatea fara precedent de a-si contempla propriile aranjamente biologice si chiar psihologice. Am intrat in era geneticii de larg consum. La limita superioara a pretului perceput pentru acest lucru, adica pentru 99.500 dolari, oricine isi poate comanda o secventializare si o analiza complete ale genomului, de la firma Knome ( nume pronuntat adesea "Know me", un fel de "A ma sti"). La cealalta extrema a pretului, adica pentru 399 dolari, 23andMe (23siEu) poate oferi oricui o mostra de trasaturi, riscuri patologice si date ancestrale deduse din tiparul genetic.
Asa cum s-a intamplat la inceputurile Internetului, zorii geneticii personale promit beneficii si progrese pe care nimeni nu le poate inca anticipa. Noua realizare ne-ar putea introduce intr-o era a medicinei personalizate, in care tratamentele medicale devin individualizate pentru biochimia pacientului, evitandu-se incercari si erori iar monitorizarile si masurile de prevenire putandu-se concentra mai ales asupra acelora care prezinta cele mai mari riscuri de imbolnavire. Pe de alta parte insa, noua tehnologia va fi de natura sa transforme probabilitati de imbolnavire in Gene ale Pierzaniei pentru cei care sunt ipohondri. De asemenea, in functie de cei care vor avea acces la informatiile de aceasta natura, genetica personala va putea sa nasca un nou si controversat val de tentinde in asigurari pentru diverse criterii biologice, genetice si medicale.
ADN si esentialism
Amploarea conceptului de genetica personala a transformat deja subiectul intr-unul de interes guvernamental in SUA. Anul trecut, fostul presedinte Bush a semnat Actul de Nediscriminare pe Criterii Genetice, declarand ilegala discriminarea la angajare si asigurare de sanatate pe baza datelor genetice. Informatiile legate de genon, chiar daca la inceputul lor acum, vor sa fie libere si de larga raspandire si probabil ca masurile de a tine in frau acest lucru nu vor impiedica prea mult noua industrie. Ca va fi de bine sau de rau, oamenii vor dori sa stie detalii despre genele lor. Mintea umana este una subsumata esentialismului - acea forma a intuitiei conform careia lucrurile vii gazduiesc anumite substante ascunse care le dau forma si le determina natura. Pe parcursul ultimului secol, aceasta esenta a devenit tot mai concreta. Dezvoltandu-se din vechea si vaga idee ca trasaturile sunt "in sange", esenta a inceput sa fie identificata in conceptele abstracte descoperite de Gregor Mendel si denumite gene, iar mai apoi in spirala ADN. Dar ADN-ul a fost multa vreme o molecula invizibila, accesibila numai breslei in halate albe a medicilor. Astazi, pentru pretul unui televizor cu ecran plat, oamenii isi pot "gusta" esenta proprie si se pot intelege mai bine pe ei insisi.
O prima familiarizare cu codul vietii este legata de linistirea noastra cu privire la bagajul emotional si moral asociat cu ideea naturii noastre esentiale. Oamenii sunt de ceva vreme familiarizati cu teste pentru boli ereditare si folosirea genelor pentru urmarirea firului ancestral, insa abia incepem sa recunoastem faptul ca genoamele noastre contin de asemenea informatii despre temperamentele si abilitatile noastre. Genotiparea accesibila tuturor ar putea oferi noi raspunsuri la intrebarea "Cine sunt eu?" si noi motive de contemplare vis-à-vis de mostenirea noastra genetica, de vulnerabilitatile noastre, de caracterul nostru si de alegerile pe care le facem in viata. Nimeni nu stie exact ceea ce ne face sa fim asa cum suntem. Existam, in aparenta, ca suma a tuturor intamplarilor prin care trecem si care ne formeaza. Un candidat evident la raspunul pentru intrebarea "Ce ne face sa fim cum suntem?" este acela ca suntem conturati de genele noastre in feluri pe care nimeni nu le intelege in mod direct. Desigur, genele nu pot fi exclusiv trase la raspundere pentru comportamentul nostru. Dar ele influenteaza conexiunile cerebrale si modul de functionare al creierului, care este centrul de comanda al pornirilor, temperamentelor si tiparelor noastre de gandire. Fiecare dintre noi detine un set unic de tendinte si aptitudini, precum curiozitatea, ambitia, empatia, pofta pentru nou sau pentru siguranta, aplecare spre social, spre mecanic sau spre abstract. Unele dintre oportunitatile care ni se arata rezoneaza cu constituirea noastra interioara si ne regleaza un drum prin viata.
Cine sunt eu?
Orice parinte care are mai mult de un singur copil stie foarte bine ca bebelusii vin pe lume cu personalitati diferite. Dar ce poate spune oricine despre felul in care bebelusul a ajuns sa fie asa? Pana recent, singurele indicii erau trasaturile de familie si chiar si acestea combinau tendintele genetice cu traditiile familiei. Acum, cel putin in teorie, genotiparea personala poate oferi o explicatie mai precisa. Am putea fi capabili sa identificam cu precizie genele care inclina o persoana spre a fi antipatica sau placuta, inteligenta sau stupida, apatica sau entuziasta. Cercetarea genomului pentru intelegerea naturii unei persoane este insa departe de a fi una in perfecta armonie cu istoria si cu omenirea. In secolul al XX-lea, multi intelectuali au imbratisat ideea ca nou-nascutii sunt ca niste foi imaculate scrise de parinti si societate. Acest lucru le-a permis sa se distanteze de doctrine toxice precum ideea unei rase superioare, cea a a imperecherii controlate pentru o specie mai buna sau posibilitatea de eschivare a tragerii la raspundere pe motiv ca "totul sta in gene". Atunci cand era vorba despre comportamentul uman, atitudinea fata de genetica era una totalmente ostila. Aceia care o abordau totusi erau discreditati, considerati nazisti si deterministi genetici sau chiar bruscati fizic.
Termenul "determinism" nu ar trebui sa stea in calea intelegerii radacinilor noastre genetice. Pentru unele afectiuni, asa cum este boala Huntington spre exemplu, determinismul genetic este pur si simplu corect: oricine are aceasta gena in ADN-ul sau si traieste suficient de mult va avea afectiunea. Dar pentru cele mai multe din restul trasaturilor, orice influenta a genelor este numai probabila. Posedarea unei anumite versiuni a unei singure gene poate schimba posibilitatile, facand individul mai mult sau mai putin predispus la o anumita caracteristica, insa rezultatul propriu-zis depinde, de asemenea, de numeroase alte circumstante.
De ce nu sunt ca tine?
Cu genetica peosonala aflata inca in zorii sai, nu putem sti inca daca va furniza informatii cu adevarat utile despre trasaturile noastre psihologice. Dar evidente ale geneticii comportamentale mai vechi - studii pe gemeni, pe copii adoptati si pe indivizi cu alte tipuri de rudenie - sugereaza ca genele ne releva lucruri importante. Candva amendata ca cercetare frauduloasa, genetica comportamentala a acumulat metodologii sofisticate si ramificatii, care ne pot spune cat de multe avem de invatat din genetica personala.
Cele mai importante descoperiri din genetica comportamentelor au fost rezumate de psihologul Eric Turkheime. El este de parere ca o parte importanta din diversitatea indivizilor din cadrul unei culturi poate fi corelata cu diversitatea genelor acestora. Fie ca masori inteligenta sau personalitatea, religiozitatea sau orientarea politica, afinitatea pentru televizor sau pentru tigari, rezultatele vor indica o corelare genetica. Geneticienii comportamentali asemenea lui Turkheime adauga insa si ca multe dintre diferentele intre oameni nu pot fi atribuite genelor acestora. Primele cauze in aceste cazuri sunt de natura culturala. Importanta culturii este evidenta din perspectiva istoriei si a antropologiei. Motivul pentru care cei mai multi dintre noi nu ne provocam la dueluri sau nu veneram vreo piatra nu are nimic de a face cu genele noastre, dar are in schimb totul de a face cu mediul si perioada in care am crescut. Dar acest lucru tot lasa nesatisfacuta intrebarea de ce oamenii aceleasi culturi pot diferi atat de mult unii de ceilalti.
Geneticienii comportamentali arata ca pana si in cadrul unei singure culturi, indivizii sunt modelati de ambiante. Acesta este un alt fel de a spune ca o mare parte din diferentele care exista intre oameni in orice privinta nu au de a face cu diferentele la nivel genetic. Dar o privire asupra acestor cauze nongenetice ale diferentelor noastre psihologice arata ca este destul de difuz ce anume reprezinta aceasta "ambianta".
Geneticienii comportamentali au descoperit in mod repetat ca "ambianta comuna" - adica tot ce ii inconjoara pe copii in mod comun, casa, parintii, cartierul, grupul de prieteni si scoala - are o mai mica importanta asupra felului in care ei ajung sa fie decat genele. In multe studii, mediul comun nu are aproape deloc o influenta masurabila asupra adultului. Copiii care cresc impreuna nu sunt la maturitate mai asemanatori decat cei crescuti separat, iar cei adoptivi crescuti in sanul aceleiasi familii nu se dezvolta deloc similar. O mare parte din variatia inteligentei si a personalitatii oamenilor nu este previzibila cu ajutorul niciunui factor evident cuprins in lumea copilariei lor. Sa ne gandim, spre exemplu, la o pereche de gemeni identici. Probabil ca seamana mult, dar cu siguranta nu sunt de nedeosebit. Fiecare are in mod cert propria lui personalitate iar in unele cazuri unul dintre gemeni poate fi homosexual pe cand celalalt este heterosexual, unul schizofrenic iar altul normal. Dar de unde s-ar putea trage aceste diferente? Nu din genele lor, care sunt identice. Si nici de la parinti, din cartier, anturaj sau scoala, care sunt de asemenea, in cele mai multe cazuri, identice. Geneticienii comportamentali atribuie aceasta variatie misterioasa mediului "neimpartasit" sau "unic", dar care exista totusi intr-un procent infim in viata unui individ.
Natura, “nutritie” si hazard
Nimeni nu cunoaste cu exactitate cauzele nongenetice ale individualitatii. Poate ca oamenii sunt modelati de modificari ale genelor care au loc dupa concepere sau de fluctuatiile intamplatoare ale "supei" chimice din pantecele mamei ori de conexiunile lor cerebrale. Nici chiar in cazul celor mai simple organisme, genele nu sunt activate si dezactivate mecanic, dar sunt supuse unui numar mare de factori aleatori, motiv pentru care musculitele de otet identice genetic imperecheate in conditii de laborator pot iesi cu diferente nepredictibile in anatomia lor. Ruleta genetica probabil ca este chiar mai pregnanta intr-un organism complex ca cel uman, iar acest lucru ne spune ca cele doua mijloace de modelare ale unei persone, natura si "nutritia", sunt probabil intarite de o a treia, hazadrul brut.
Genele noastre reprezinta o parte importanta a ceea ce suntem. Dar chiar si cunoscand in intregime prezicerile genetice, vor mai ramane multe lucruri legate de noi pe care nicio scanare a genomului si nici o incadrare geo-demografica nu le vor putea dezvalui. Personal Genome Project incepe cu exomul: acel 1% din genomul nostru care este tradus prin inele de aminoacizi ce se asambleaza in proteine. Proteinele ne formeaza structura fizica, catalizeaza reactiile chimice care ne tin in viata si regleaza actiunea altor gene. Marea majoritate a bolilor ereditare pe care le intelegem in prezent implica mici diferente la nivelul unuia dintre exonii care, impreuna, formeaza exomul.
Descoperirile geneticii comportamentale necesita noi ajustari ale conceptiei traditionale referitoare la "cocktailul" formarii noastre native. O descoperire elementara este acea ca efectele cresterii intr-o anumita familie sunt uneori detectabilea in copilarie, dar tind sa se diminueze pe masura ce copilul se maturizeaza. Acest lucru se intampla deoarece influenta genelor tinde sa devina mai puternica pe masura ce imbatranim si nu mai slaba. Poate ca genele noastre tind sa ne afecteze mediile de viata care, ca raspuns, ne afecteaza pe noi insine. Copiii mici sunt intru totul la mila parintilor si trebuie sa se adapteze unei lumi pe care nu o aleg ei. Pe masura ce cresc, totusi, ei pot gravita in micromediile care li se potrivesc cel mai bine naturii lor. Unii copii se simt in mod natural foarte bine in biblioteci sau in paduri ori in fata calculatoarelor; altii se inconjoara de grupuri de talhari, de vandali sau poate de tineri religiosi. Indiferent ce trasaturi genetice il determina pe un tanar sa incline spre o nisa sau spre alta, ele se vor amplifica peste timp pe masura ce indivizii isi dezvolta partile de sine care le permit sa prospere in lumile alese de ei. Amplificate in acelasi fel sunt si accidentele vietii, care ar putea explica componenta aparent aleatorie a personalitatii variate. Mediul, in acest caz, nu este o masina marcatoare care ne modoleaza ci, mai degraba, un aprozar de optiuni din care genele si istoriile noastre ne indeamna sa alegem diverse "produse".
* Al doilea om din lume care si-a cumparat decodificarea genomului, este un roman
* Numarul persoanelor al caror genom a fost descifrat a ajuns la cinci.
Exista si alte planete locuibile?, da! sustin cercetatorii.
Noi cercetari efectuate de astronomii Centrului de Astrofizica de la Harvard-Smithsonian indica faptul ca, daca Pamantul ar fi fost mai mic si mai putin masiv, nu ar mai fi fost alcatuit din placi tectonice si, implicit, nu ar mai fi intretinut viata
Placile tectonice, este de parere Diana Valencia de la Universitatea Harvard, sunt vitale in ce priveste posibilitatea de populare a unei planete. Acestea permit reactii chimice complexe si recicleaza substante precum dioxidul de carbon, care actioneaza ca un termostat ce mentine planeta aerisita. Dioxidul de carbon inchis in roci este eliberat atunci cand acestea se topesc, intorcandu-se in atmosfera prin emanatii vulcanice si emisii oceanice. Valencia si colegii sai au examinat chestiunea placilor tectonice pentru a determina daca acestea sunt posibile sau nu in constituirea planetelor solide de diferite dimensiuni. In special, au studiat asa-numitele “super – Pamanturi”, de doua ori mai voluminoase decat Terra si de pana la de 10 ori mai masive. “S-ar putea sa nu fie o coincidenta faptul ca Pamantul este cea mai mare planeta solida din sistemul nostru solar si in acelasi timp singura cu viata”, este de parere cercetatoarea. Cautarile extraplanetare au identificat deja cinci super-Pamanturi, desi niciunul nu are temperatura propice vietii. Daca aceste planete sunt atat de comune pe cat sugereaza observarile astronomice, atunci este inevitabil ca unele dintre ele sa dispuna de orbite asemanatoare cu cea a Pamantului, acest lucru facandu-le excelente gazde ale vietii. “Nu sunt doar multe planete potential locuibile in Univers, ci foarte multe”, declara Dimitar Sasselov, director al “Harvard Origins of Life Initiative”. Mai mult, cercetatorii cred ca o atmosfera ca cea a Terrei ar putea fi posibila pe unele dintre aceste super-Pamanturi, in timp ce, pe cele mai mari dintre ele, forta gravitationala ar fi de pana la trei ori mai puternica decat cea de pe planeta noastra. Geografia ar fi asemanatoare celei a Pamantului si chiar clima ar putea deveni comparabila cu cea de…acasa.
Sursa: Daily Galaxy
Viitorul omenirii depinde de dezvoltarea capacitatilor psihice individuale,de a nu lasa povara descoperirilor stiintifice din toate domeniile, (nu doar medicale), pe umerii cercetatorilor. In fiecare om se ascunde un potential urias, pe care nici macar nu-l banuim, ce asteapta in stare latenta sa fie decoperit si pus la treaba.
Cercetatorii care studiaza universul spun ca am avea timp inca cinci miliarde de ani pentru a parasi planeta, ca atunci se presupune ca s-ar raci soarele, cea ce inseamna sfarsitul vietii pe Terra.
Soarele, Terra,si toate celelalte planete au un sfarsit si totodata un nou inceput. Universul este in expansiune inca!.
Tot ce se petrece in jurul nostru demonstreaza ca o mana de oameni cu preocupari stiintifice nu sunt suficienti pentru a salva omenirea de la un dezastru. Toate datele indica ca majoritatea dintre noi suntem ignoranti si ne-am putea indrepta spre involutie in cazul in care dam drumul la bomba atomica sau biologica. Ce alta dovada mai concludenta ar fi decat ca media de viata a scazut de la 200 de ani cat era in vechiul testament la 60-70 ani acum. Alte dovezi ale involutiei:avem preocupari autodistructive, luptele rasiale, lupte intre natiuni, in cadrul natiunilor, lupte politice , cresterea haotica a populatiei, poluare, etc, In general ne cheltuim si bruma de energie care o avem luptand unii cu altii de cand exista viata pe Terra.
Nu ne mai permitem involutia pentru ca nu mai este timp! Planeta are si ea o viata, pe care ne straduim din toate puterile sa o scurtam. Daca producem iarasi un dezastru mondial prin greselile noastre, incalzire globala, bomba atomica,etc, si ne intoarcem in salbaticie, pierdem timp util care ar putea fi folosit la descoperirea unui sistem de propulsie adevarat, nu doar ipotetic, pentru a explora alte lumi si a gasi planete cu conditii de viata similare, sau metode de a prelungi viata Terrei si a locuitorilor ei. Nu degeaba "cunoasterea este o cercetare infinita".
Toate acestea pot fi prevenite avand o preocupare creatoare, fiecare in domeniul lui si in functie de zestrea genetica.
Materialul urmator sunt sigura ca va va convinge!
Genomul meu sunt eu !
preluare de la: Alexandru Safta
Intre marile avantaje ale meseriei de psiholog este accesul la “instrumente” care permit o cunoastere detaliata a sinelui. Ce s-ar putea spune insa despre posibilitatile unui genetician in aceasta directie? Testarea genetica ii poate divulga unui om detalii precise despre tendintele sale vocationale, ii poate scruta in amanunt dimensiunile personalitatii si orientarile politice, dezvaluindu-i in acelasi timp tiparele cognitive si emotionale. Totul fara echivoc, exact asa cum este scris in plamada lui interioara, in ADN, cel care ne defineste ca fiinte, intaia noastra natura.
In acest articol
* Personal Genome Project
* ADN si esentialism
* Cine sunt eu?
* De ce nu sunt ca tine?
* Natura, “nutritie” si hazard
Personal Genome Project
Canadianul Steven Arthur Pinker, in varsta de 55 de ani, din Quebec, psiholog, om de stiinta si autor al conceptului de popularizare a stiintei, si-a supus genomul unei analize secventiale si si-a postat harta genetica detaliata pe Internet, impreuna cu trecutul sau medical. Oportunitatea s-a ivit atunci cand biologul George Church a cautat zece voluntari care sa faca parte din indraznetul sau Proiect al Genomului Personal. P.G.P. a creat o baza de date publica, ce va contine genoamele si trasaturile medicale a 100.000 de indivizi. Proiectul cauta sa ii incurajeze pe geneticienii din toata lumea la un efort comun de descifrare a factorilor genetici si ambientali ce influenteaza caracteristicile medicale, fizice si comportamentale ale oamenilor. Personal Genome Project este o initiativa a studiului stiintific de baza si nu o descoperire personala. Avansul tehnologic care il face posibil le va oferi in curand oamenilor oportunitatea fara precedent de a-si contempla propriile aranjamente biologice si chiar psihologice. Am intrat in era geneticii de larg consum. La limita superioara a pretului perceput pentru acest lucru, adica pentru 99.500 dolari, oricine isi poate comanda o secventializare si o analiza complete ale genomului, de la firma Knome ( nume pronuntat adesea "Know me", un fel de "A ma sti"). La cealalta extrema a pretului, adica pentru 399 dolari, 23andMe (23siEu) poate oferi oricui o mostra de trasaturi, riscuri patologice si date ancestrale deduse din tiparul genetic.
Asa cum s-a intamplat la inceputurile Internetului, zorii geneticii personale promit beneficii si progrese pe care nimeni nu le poate inca anticipa. Noua realizare ne-ar putea introduce intr-o era a medicinei personalizate, in care tratamentele medicale devin individualizate pentru biochimia pacientului, evitandu-se incercari si erori iar monitorizarile si masurile de prevenire putandu-se concentra mai ales asupra acelora care prezinta cele mai mari riscuri de imbolnavire. Pe de alta parte insa, noua tehnologia va fi de natura sa transforme probabilitati de imbolnavire in Gene ale Pierzaniei pentru cei care sunt ipohondri. De asemenea, in functie de cei care vor avea acces la informatiile de aceasta natura, genetica personala va putea sa nasca un nou si controversat val de tentinde in asigurari pentru diverse criterii biologice, genetice si medicale.
ADN si esentialism
Amploarea conceptului de genetica personala a transformat deja subiectul intr-unul de interes guvernamental in SUA. Anul trecut, fostul presedinte Bush a semnat Actul de Nediscriminare pe Criterii Genetice, declarand ilegala discriminarea la angajare si asigurare de sanatate pe baza datelor genetice. Informatiile legate de genon, chiar daca la inceputul lor acum, vor sa fie libere si de larga raspandire si probabil ca masurile de a tine in frau acest lucru nu vor impiedica prea mult noua industrie. Ca va fi de bine sau de rau, oamenii vor dori sa stie detalii despre genele lor. Mintea umana este una subsumata esentialismului - acea forma a intuitiei conform careia lucrurile vii gazduiesc anumite substante ascunse care le dau forma si le determina natura. Pe parcursul ultimului secol, aceasta esenta a devenit tot mai concreta. Dezvoltandu-se din vechea si vaga idee ca trasaturile sunt "in sange", esenta a inceput sa fie identificata in conceptele abstracte descoperite de Gregor Mendel si denumite gene, iar mai apoi in spirala ADN. Dar ADN-ul a fost multa vreme o molecula invizibila, accesibila numai breslei in halate albe a medicilor. Astazi, pentru pretul unui televizor cu ecran plat, oamenii isi pot "gusta" esenta proprie si se pot intelege mai bine pe ei insisi.
O prima familiarizare cu codul vietii este legata de linistirea noastra cu privire la bagajul emotional si moral asociat cu ideea naturii noastre esentiale. Oamenii sunt de ceva vreme familiarizati cu teste pentru boli ereditare si folosirea genelor pentru urmarirea firului ancestral, insa abia incepem sa recunoastem faptul ca genoamele noastre contin de asemenea informatii despre temperamentele si abilitatile noastre. Genotiparea accesibila tuturor ar putea oferi noi raspunsuri la intrebarea "Cine sunt eu?" si noi motive de contemplare vis-à-vis de mostenirea noastra genetica, de vulnerabilitatile noastre, de caracterul nostru si de alegerile pe care le facem in viata. Nimeni nu stie exact ceea ce ne face sa fim asa cum suntem. Existam, in aparenta, ca suma a tuturor intamplarilor prin care trecem si care ne formeaza. Un candidat evident la raspunul pentru intrebarea "Ce ne face sa fim cum suntem?" este acela ca suntem conturati de genele noastre in feluri pe care nimeni nu le intelege in mod direct. Desigur, genele nu pot fi exclusiv trase la raspundere pentru comportamentul nostru. Dar ele influenteaza conexiunile cerebrale si modul de functionare al creierului, care este centrul de comanda al pornirilor, temperamentelor si tiparelor noastre de gandire. Fiecare dintre noi detine un set unic de tendinte si aptitudini, precum curiozitatea, ambitia, empatia, pofta pentru nou sau pentru siguranta, aplecare spre social, spre mecanic sau spre abstract. Unele dintre oportunitatile care ni se arata rezoneaza cu constituirea noastra interioara si ne regleaza un drum prin viata.
Cine sunt eu?
Orice parinte care are mai mult de un singur copil stie foarte bine ca bebelusii vin pe lume cu personalitati diferite. Dar ce poate spune oricine despre felul in care bebelusul a ajuns sa fie asa? Pana recent, singurele indicii erau trasaturile de familie si chiar si acestea combinau tendintele genetice cu traditiile familiei. Acum, cel putin in teorie, genotiparea personala poate oferi o explicatie mai precisa. Am putea fi capabili sa identificam cu precizie genele care inclina o persoana spre a fi antipatica sau placuta, inteligenta sau stupida, apatica sau entuziasta. Cercetarea genomului pentru intelegerea naturii unei persoane este insa departe de a fi una in perfecta armonie cu istoria si cu omenirea. In secolul al XX-lea, multi intelectuali au imbratisat ideea ca nou-nascutii sunt ca niste foi imaculate scrise de parinti si societate. Acest lucru le-a permis sa se distanteze de doctrine toxice precum ideea unei rase superioare, cea a a imperecherii controlate pentru o specie mai buna sau posibilitatea de eschivare a tragerii la raspundere pe motiv ca "totul sta in gene". Atunci cand era vorba despre comportamentul uman, atitudinea fata de genetica era una totalmente ostila. Aceia care o abordau totusi erau discreditati, considerati nazisti si deterministi genetici sau chiar bruscati fizic.
Termenul "determinism" nu ar trebui sa stea in calea intelegerii radacinilor noastre genetice. Pentru unele afectiuni, asa cum este boala Huntington spre exemplu, determinismul genetic este pur si simplu corect: oricine are aceasta gena in ADN-ul sau si traieste suficient de mult va avea afectiunea. Dar pentru cele mai multe din restul trasaturilor, orice influenta a genelor este numai probabila. Posedarea unei anumite versiuni a unei singure gene poate schimba posibilitatile, facand individul mai mult sau mai putin predispus la o anumita caracteristica, insa rezultatul propriu-zis depinde, de asemenea, de numeroase alte circumstante.
De ce nu sunt ca tine?
Cu genetica peosonala aflata inca in zorii sai, nu putem sti inca daca va furniza informatii cu adevarat utile despre trasaturile noastre psihologice. Dar evidente ale geneticii comportamentale mai vechi - studii pe gemeni, pe copii adoptati si pe indivizi cu alte tipuri de rudenie - sugereaza ca genele ne releva lucruri importante. Candva amendata ca cercetare frauduloasa, genetica comportamentala a acumulat metodologii sofisticate si ramificatii, care ne pot spune cat de multe avem de invatat din genetica personala.
Cele mai importante descoperiri din genetica comportamentelor au fost rezumate de psihologul Eric Turkheime. El este de parere ca o parte importanta din diversitatea indivizilor din cadrul unei culturi poate fi corelata cu diversitatea genelor acestora. Fie ca masori inteligenta sau personalitatea, religiozitatea sau orientarea politica, afinitatea pentru televizor sau pentru tigari, rezultatele vor indica o corelare genetica. Geneticienii comportamentali asemenea lui Turkheime adauga insa si ca multe dintre diferentele intre oameni nu pot fi atribuite genelor acestora. Primele cauze in aceste cazuri sunt de natura culturala. Importanta culturii este evidenta din perspectiva istoriei si a antropologiei. Motivul pentru care cei mai multi dintre noi nu ne provocam la dueluri sau nu veneram vreo piatra nu are nimic de a face cu genele noastre, dar are in schimb totul de a face cu mediul si perioada in care am crescut. Dar acest lucru tot lasa nesatisfacuta intrebarea de ce oamenii aceleasi culturi pot diferi atat de mult unii de ceilalti.
Geneticienii comportamentali arata ca pana si in cadrul unei singure culturi, indivizii sunt modelati de ambiante. Acesta este un alt fel de a spune ca o mare parte din diferentele care exista intre oameni in orice privinta nu au de a face cu diferentele la nivel genetic. Dar o privire asupra acestor cauze nongenetice ale diferentelor noastre psihologice arata ca este destul de difuz ce anume reprezinta aceasta "ambianta".
Geneticienii comportamentali au descoperit in mod repetat ca "ambianta comuna" - adica tot ce ii inconjoara pe copii in mod comun, casa, parintii, cartierul, grupul de prieteni si scoala - are o mai mica importanta asupra felului in care ei ajung sa fie decat genele. In multe studii, mediul comun nu are aproape deloc o influenta masurabila asupra adultului. Copiii care cresc impreuna nu sunt la maturitate mai asemanatori decat cei crescuti separat, iar cei adoptivi crescuti in sanul aceleiasi familii nu se dezvolta deloc similar. O mare parte din variatia inteligentei si a personalitatii oamenilor nu este previzibila cu ajutorul niciunui factor evident cuprins in lumea copilariei lor. Sa ne gandim, spre exemplu, la o pereche de gemeni identici. Probabil ca seamana mult, dar cu siguranta nu sunt de nedeosebit. Fiecare are in mod cert propria lui personalitate iar in unele cazuri unul dintre gemeni poate fi homosexual pe cand celalalt este heterosexual, unul schizofrenic iar altul normal. Dar de unde s-ar putea trage aceste diferente? Nu din genele lor, care sunt identice. Si nici de la parinti, din cartier, anturaj sau scoala, care sunt de asemenea, in cele mai multe cazuri, identice. Geneticienii comportamentali atribuie aceasta variatie misterioasa mediului "neimpartasit" sau "unic", dar care exista totusi intr-un procent infim in viata unui individ.
Natura, “nutritie” si hazard
Nimeni nu cunoaste cu exactitate cauzele nongenetice ale individualitatii. Poate ca oamenii sunt modelati de modificari ale genelor care au loc dupa concepere sau de fluctuatiile intamplatoare ale "supei" chimice din pantecele mamei ori de conexiunile lor cerebrale. Nici chiar in cazul celor mai simple organisme, genele nu sunt activate si dezactivate mecanic, dar sunt supuse unui numar mare de factori aleatori, motiv pentru care musculitele de otet identice genetic imperecheate in conditii de laborator pot iesi cu diferente nepredictibile in anatomia lor. Ruleta genetica probabil ca este chiar mai pregnanta intr-un organism complex ca cel uman, iar acest lucru ne spune ca cele doua mijloace de modelare ale unei persone, natura si "nutritia", sunt probabil intarite de o a treia, hazadrul brut.
Genele noastre reprezinta o parte importanta a ceea ce suntem. Dar chiar si cunoscand in intregime prezicerile genetice, vor mai ramane multe lucruri legate de noi pe care nicio scanare a genomului si nici o incadrare geo-demografica nu le vor putea dezvalui. Personal Genome Project incepe cu exomul: acel 1% din genomul nostru care este tradus prin inele de aminoacizi ce se asambleaza in proteine. Proteinele ne formeaza structura fizica, catalizeaza reactiile chimice care ne tin in viata si regleaza actiunea altor gene. Marea majoritate a bolilor ereditare pe care le intelegem in prezent implica mici diferente la nivelul unuia dintre exonii care, impreuna, formeaza exomul.
Descoperirile geneticii comportamentale necesita noi ajustari ale conceptiei traditionale referitoare la "cocktailul" formarii noastre native. O descoperire elementara este acea ca efectele cresterii intr-o anumita familie sunt uneori detectabilea in copilarie, dar tind sa se diminueze pe masura ce copilul se maturizeaza. Acest lucru se intampla deoarece influenta genelor tinde sa devina mai puternica pe masura ce imbatranim si nu mai slaba. Poate ca genele noastre tind sa ne afecteze mediile de viata care, ca raspuns, ne afecteaza pe noi insine. Copiii mici sunt intru totul la mila parintilor si trebuie sa se adapteze unei lumi pe care nu o aleg ei. Pe masura ce cresc, totusi, ei pot gravita in micromediile care li se potrivesc cel mai bine naturii lor. Unii copii se simt in mod natural foarte bine in biblioteci sau in paduri ori in fata calculatoarelor; altii se inconjoara de grupuri de talhari, de vandali sau poate de tineri religiosi. Indiferent ce trasaturi genetice il determina pe un tanar sa incline spre o nisa sau spre alta, ele se vor amplifica peste timp pe masura ce indivizii isi dezvolta partile de sine care le permit sa prospere in lumile alese de ei. Amplificate in acelasi fel sunt si accidentele vietii, care ar putea explica componenta aparent aleatorie a personalitatii variate. Mediul, in acest caz, nu este o masina marcatoare care ne modoleaza ci, mai degraba, un aprozar de optiuni din care genele si istoriile noastre ne indeamna sa alegem diverse "produse".
* Al doilea om din lume care si-a cumparat decodificarea genomului, este un roman
* Numarul persoanelor al caror genom a fost descifrat a ajuns la cinci.
Exista si alte planete locuibile?, da! sustin cercetatorii.
Noi cercetari efectuate de astronomii Centrului de Astrofizica de la Harvard-Smithsonian indica faptul ca, daca Pamantul ar fi fost mai mic si mai putin masiv, nu ar mai fi fost alcatuit din placi tectonice si, implicit, nu ar mai fi intretinut viata
Placile tectonice, este de parere Diana Valencia de la Universitatea Harvard, sunt vitale in ce priveste posibilitatea de populare a unei planete. Acestea permit reactii chimice complexe si recicleaza substante precum dioxidul de carbon, care actioneaza ca un termostat ce mentine planeta aerisita. Dioxidul de carbon inchis in roci este eliberat atunci cand acestea se topesc, intorcandu-se in atmosfera prin emanatii vulcanice si emisii oceanice. Valencia si colegii sai au examinat chestiunea placilor tectonice pentru a determina daca acestea sunt posibile sau nu in constituirea planetelor solide de diferite dimensiuni. In special, au studiat asa-numitele “super – Pamanturi”, de doua ori mai voluminoase decat Terra si de pana la de 10 ori mai masive. “S-ar putea sa nu fie o coincidenta faptul ca Pamantul este cea mai mare planeta solida din sistemul nostru solar si in acelasi timp singura cu viata”, este de parere cercetatoarea. Cautarile extraplanetare au identificat deja cinci super-Pamanturi, desi niciunul nu are temperatura propice vietii. Daca aceste planete sunt atat de comune pe cat sugereaza observarile astronomice, atunci este inevitabil ca unele dintre ele sa dispuna de orbite asemanatoare cu cea a Pamantului, acest lucru facandu-le excelente gazde ale vietii. “Nu sunt doar multe planete potential locuibile in Univers, ci foarte multe”, declara Dimitar Sasselov, director al “Harvard Origins of Life Initiative”. Mai mult, cercetatorii cred ca o atmosfera ca cea a Terrei ar putea fi posibila pe unele dintre aceste super-Pamanturi, in timp ce, pe cele mai mari dintre ele, forta gravitationala ar fi de pana la trei ori mai puternica decat cea de pe planeta noastra. Geografia ar fi asemanatoare celei a Pamantului si chiar clima ar putea deveni comparabila cu cea de…acasa.
Sursa: Daily Galaxy
Tot cercetatorii spun pe intelesul nostru, ca tiparul, matrita vietii, indiferent ca este vorba de viermele subacvatic sau omul superior este aceeasi, are in ea programul cand sa produca acele modificari genetice din care au derivat toate vietuitoarele. Matrita primordiala, supa genetica, seamana mai degraba cu un ceas care este programat cand si cum sa ticaie, pentru a activa anumite gene raspunzatoare de diferentele dintre noi. Semanam chiar si cu serpii, doar ca ceasul omului ticaie mai incet fata de al sarpelui si astfel avem coloana vertebrala diferita. Genele sunt raspunatoare de aproape tot ce se petrece cu fiecare vietuitoare. Multi se intreba de ce embrionul uman in timpul sarcinii reproduce toata evolutia vietii de pe Terra. Simplu, aceasta este explicatia. Tot cercetatorii au demonstrat de ce maimutele nu se transforma in oameni, de ce nu se pot incrucisa speciile intre ele,si ca genomul contine si mult balast rezultat din evolutiile anterioare. Sunt gene inchise, nefunctionale, ca cea a folosirii MANCARII CRUDE. Tot ei afirma ca omul care se axeaza doar pe mancare cruda va muri devreme, pentru ca nu mai are functionala gena raspunzatoare de acest lucru.
Concluzie : cu alte cuvinte suntem 4 viermi dupa cum afirma cercetatorii ( psalmistul spune: Doamne, eu sunt vierme si nu om!, oare stiau in urma cu cateva mii de ani lucruri pe care stiinta abia le intrezareste?)Omul este in lucru, inca nu s-a desavarsit evolutia lui. De fapt evolutia se refera doar la adaptabilitate, caci in rest avem in programul primordial tot ce ne trebuie pentru a ajunge la desavarsire, la a semana cu cel ce ne-a trimis in lume spre a cunoaste intelepciunea si priceperea.
In urma celor descoperite, probabilitatea ca pe masura ce imbatranim sa dezvoltam tot felul de boli pe care nici nu am fi banuit ca le avem este destul de mare. Gene care acum stau cuminti, neactivate, pe masura ce avansam in varsta devin tot mai puternice si vor fi declansate de ceasul care are grija sa ticaie atunci cand este programat. Aici putem actiona cu cele invatate la religie, ca pacatele se inscriu in codul genetic si sa avem grija sa nu mai pacatuim.
In urma celor descoperite, probabilitatea ca pe masura ce imbatranim sa dezvoltam tot felul de boli pe care nici nu am fi banuit ca le avem este destul de mare. Gene care acum stau cuminti, neactivate, pe masura ce avansam in varsta devin tot mai puternice si vor fi declansate de ceasul care are grija sa ticaie atunci cand este programat. Aici putem actiona cu cele invatate la religie, ca pacatele se inscriu in codul genetic si sa avem grija sa nu mai pacatuim.
Si acum vrau sa spun despre o "intamplare" prin care am renuntat imediat la MANCAREA CRUDA.
Aproape 4 ani am fost lacto-vegetariana si in ultimul an am fost interesata de alimentatia "fara foc". Am preparat un tort raw delicios din care am dus cuiva sa guste. Cand l-a vazut mi-a spus:
- O! si tu ai inceput, ca mai aveam 2 vecine surori care imi aduceau tot felul de bunatati preparate fara foc. Ele mancau crud de cativa ani buni. Am intrebat-o - si cum se simt, arata bine, au intinerit cum se spune?
-O!, au murit amandoua acum vreo 2 ani, brusc si dintr-o data cu tot veganul lor! , nu in accident de masina sau altceva, pur si simplu au murit la fel cum spun cercetatorii, ca MANCAREA CRUDA are genele aruncate la gunoi, ceea ce te apropie de moarte mai rapid decat ti-ai dori.
citeste si:
Savanții chinezi au modificat cu succes genomul embrionilor
umani, confirmând astfel zvonurile despre o serie de exprimente genetice
care se derulează în China, fapt care sporește însă temerile cu privire
la apariția unor noi forme de eugenism.
Modificarea s-a făcut asupra unei gene responsabile cu
o boală fatală a sângelui, au precizat cercetătorii care au explicat
însă că, din cauza problemelor întâmpinate pe parcursul experimentului,
metoda nu va fi folosită la scară largă în viitorul apropiat.
Echipa de savanți, coordonată de Junjiu Huang, genetician la
Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, a injectat embrionii
non-viabili (obținuți de la clinici de fertilitate) cu o enzimă
programată să țintească o anumită gena defectă. Cu ajutorul unei alte
molecule introduse în embrion, gena problematică a putut fi înlocuită
sau reparată.
Tehnica a fost deja utilizată în testele efectuate pe celule umane
sau embrioni animali. Este însă pentru prima dată când este
experimentată cu succes pe embrioni umani.
Savanții au testat procedura pe 86 de embrioni şi au aşteptat 48 de
ore ca să vad cum reacționează. După testarea a 54 de embrioni din cei
71 care au supraviețuit, cercetătorii au concluzionat că doar 28 au fost
modificaţi şi doar o porţiune din ADN conţinea materialul genetic
modificat. "Dacă vrei să o faci pe embrioni normali, rata de succes
trebuie să fie aproape de 100%. Din cauza asta ne-am și oprit. Nu avem
încă tehnologia necesară”, a declarat Junjiu Huang.
„Este primul raport în care se precizează că tehnica CRISPR/Cas9 a
fost aplicată unor embrioni în faza de preimplantare. Iar acest
expriment în măsura în care este o piatră de hotar reprezintă și un
important semnal de alarmă. Studiul lor ar trebui să fie mai degrabă un
avertisment pentru oricine crede că tehnologia este gata să stârpească
bolile genetice”, a precizat pentru revista Nature George Daley, biolog
la Harvard.
Parearea mea: ca Dumnezeu, Inteligenta Primordiala a prevazut ca omul va ajunge sa cunoasca aceste lucruri si si-a luat masuri de siguranta . Opresti o boala, apare alta, sau stie EL mai bine decat noi cum ne poate opri sau din contra, stimula pentru a continua cercetarile...
va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu