Duhul este o samanta divina, trup din trupul divin si ca atare Creatorul a pus in el orianduirea lumii sale si a inscris in el tot programul pe care il are de desfasurat in lumile pe unde va fi trimis. Tatal creaza duhul dupa anumite reguli. Inainte de a-l crea ii stabileste viitorul, destinul, legea si deabia dupa aceea il trimite in unul din universuri.
Tatal procedeaza la fel cand creaza un duh, un soare, o planeta, punand in el toate fazele prin care va trece. Fie ca e vorba de un duh ca mine, de un soare mic ca al nostru, sau un soare urias.
Aceasta se poate vedea din trupul femeii, care contine in el ordinea fiziologica a functionarii organelor. Cand aceasta femeie devine mama, pruncul se dezvolta in ea, iar imediat dupa expulzare, copilul stie sa suga, plamanii sa se umfle, inima sa bata, etc. Acst program al noului nascut se va desfasura conform planului pana in ultima clipa, clipa mortii. Acest program fiziologic este dependent de alt program, cel al destinului. Trupul acestuia poate fi firav sau puternic, armonios sau hidos, blod sau brunet. Actul nasterii apartine mamei, in functie de data conceptiei. "Liberi" au fost parintii sa se iubeasca, sa conceapa. Iata un liber arbitru aparent a doi oameni, caci dorinta lor de a se uni, de a concepe a venit de aiurea, mai bine zis din lumea nevazuta, care au conlucrat la implinirea unui ordin. La fel si cei care nu au copii au respectat UN ORDIN.
ASEMENI PRUNCULUI, DUHURILE SE NASC IN SANUL TATALUI. DACA AVEM INSCRISE TOATE CELE NECESARE EVOLUTIEI IN NOI, ce trebuie sa facem? de ce ne-a creat?-
- raspuns, trebuie sa invatam , sa ne dam seama unde traim, sa observam toate situatiile si sa tragem concluzii din ele.
Un mic embrion, este un mic zeu si trebuie sa ajunga constient de aceasta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu