Pagini

sâmbătă, 25 iulie 2015

Fereste-te de a fi laudat !


Citatul zilei care de fapt l-am pregatit de sambata trecuta, dar am renuntat sa-l postez pentru a nu fi interpretat gresit:



De unde vin aceste calduri INFERN ALE!

 Ce inseamna aceste calduri INFERN ALE!,

  Acest om spune ADEVARUL ! este SINCER!

După 13 ore în morgă, revine la viață ! - YouTube

www.youtube.com/watch?v=wS4L62CG434


Omul a stat cu adevarat 13 ore în morgă, dupa care a revenit la viață. A intrat in moarte clinica ateu ...

... si a iesit CRESTIN! Interesant mesajul, il cheama GAVRIL, ca pe ingerul nostru mult iubit care ne ajuta in evolutie. Cum nimic nu este intamplator, misiunea acestui om o recunoastem !

Semnul parintelui Arsenie Boca este PLANSUL iar biletul de intrare la prislop sunt FLORILE, cei care au mers acolo stiu asta!

De ce avem femei batjocorite !





  • 1 Iată, vine ziua* Domnului, când toate prăzile tale vor fi împărţite în mijlocul tău.
  • * Isa 13:9; Ioel 2:31; Fapte 2:20;
  • 2 Atunci voi strânge* toate neamurile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele** vor fi jefuite şi femeile batjocorite; jumătate din cetate va merge în robie, dar rămăşiţa poporului nu va fi nimicită cu desăvârşire din cetate.
  • * Ioel 3:2; ** Isa 13:16;
  • 3 Ci Domnul Se va arăta şi va lupta împotriva acestor neamuri, cum S-a luptat în ziua bătăliei.

  • 4 Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele* Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit; Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte** mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miazănoapte, iar jumătate, spre miazăzi.
  • * Ezec 11:23; ** Ioel 3:12; Ioel 3:14;
  • 5 Veţi fugi atunci în valea munţilor Mei, căci valea dintre munţi se va întinde până la Aţel, şi veţi fugi cum aţi fugit de cutremurul* de pământ pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda. Şi atunci va veni** Domnul, Dumnezeul meu, şi toţi sfinţii împreună cu El!
  • * Amos 1:1; ** Mat 16:27; Mat 24:30; Mat 24:31; Mat 25:31; Iuda 1:14; Ioel 3:11;
  • 6 În ziua aceea, nu va mai fi lumină; stelele strălucitoare se vor ascunde.

  • 7 Va fi o zi deosebită*, cunoscută** de Domnul, nu va fi nici zi, nici noapte; dar spre seară se va arăta lumina.
  • * Apoc 22:5; ** Mat 24:36; Isa 30:26; Isa 60:19; Isa 60:20; Apoc 21:23;
  • 8 În ziua aceea, vor izvorî ape vii* din Ierusalim şi vor curge jumătate spre marea de răsărit, jumătate spre marea de apus; aşa va fi şi vara, şi iarna.
  • * Ezec 47:1; Ioel 3:18; Apoc 22:1;
  • 9 Şi Domnul va fi împărat* peste tot pământul. În ziua aceea, Domnul va fi singurul Domn** şi Numele Lui va fi singurul Nume.
  • * Dan 2:44; Apoc 11:15; ** Efes 4:5; Efes 4:6;
  • 10 Toată ţara va ajunge ca şesul* Iordanului, de la Gheba până la Rimon, la miazăzi de Ierusalim, iar Ierusalimul va fi înălţat şi va rămâne liniştit la** locul lui, de la poarta lui Beniamin până la locul porţii dintâi, până la Poarta Unghiurilor, şi de la turnul lui Hananeel până la teascurile împăratului.
  • * Isa 40:4; ** Zah 12:6; Neem 3:1; Neem 12:39; Ier 31:38;
  • 11 Ei vor locui în el şi nu va mai fi niciun blestem* în el; Ierusalimul va fi liniştit**.
  • * Ier 31:40; ** Ier 23:6;
  • 12 Dar iată urgia cu care va lovi Domnul pe toate popoarele care vor lupta împotriva Ierusalimului. Le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în găurile lor şi le va putrezi limba în gură.

  • 13 În ziua aceea, Domnul va trimite o mare învălmăşeală* în ei; unul va apuca mâna** altuia şi vor ridica mâna unii asupra altora.
  • * 1 Sam 14:15; 1 Sam 14:20; ** Jud 7:22; 2 Cron 20:23; Ezec 38:21;
  • 14 Iuda va lupta şi el în Ierusalim şi vor strânge* bogăţiile tuturor neamurilor de primprejur, aurul, argintul şi haine foarte multe.
  • * Ezec 39:10; Ezec 39:17;
  • 15 Aceeaşi* urgie va lovi şi caii, catârii, cămilele, măgarii şi toate vitele care vor fi în taberele acelea.
  • * Zah 14:12;
  • 16 Toţi cei ce vor mai rămâne din toate neamurile venite împotriva Ierusalimului se vor sui* în fiecare an să se închine înaintea Împăratului, Domnul oştirilor, şi să prăznuiască Sărbătoarea** Corturilor.
  • * Isa 60:6; Isa 60:7; Isa 60:9; Isa 66:23; ** Lev 23:34; Lev 23:43; Neem 8:14; Osea 12:9; Ioan 7:2;
  • 17 Dacă unele din familiile pământului* nu vor voi să se suie la Ierusalim ca să se închine înaintea Împăratului, Domnul oştirilor, nu va cădea ploaie peste ele.
  • * Isa 60:12;
  • 18 Dacă familia Egiptului nu se va sui, dacă nu va veni, nu va cădea ploaie nici* peste ea; va fi lovită cu aceeaşi urgie cu care va lovi Domnul neamurile care nu se vor sui să prăznuiască Sărbătoarea Corturilor.
  • * Deut 11:10;
  • 19 Aceasta va fi pedeapsa Egiptului, şi pedeapsa tuturor neamurilor care nu se vor sui să prăznuiască Sărbătoarea Corturilor.

  • 20 În ziua aceea, va sta scris până şi pe zurgălăii cailor: ‘Sfinţi* Domnului!’ Şi oalele din Casa Domnului vor fi ca potirele de jertfă înaintea altarului.
  • * Isa 23:18;
  • 21 Orice oală din Ierusalim şi din Iuda va fi închinată Domnului oştirilor; toţi cei ce vor aduce jertfe vor veni şi se vor sluji de ele ca să-şi fiarbă carnea şi nu vor mai fi* canaaniţi1 în Casa** Domnului oştirilor în ziua aceea.”

vineri, 24 iulie 2015

Realitatea nu exista daca nu te uiti la ea!

Un nou experiment confirma faptul ca realitatea nu exista daca nu te uiti la ea

Potrivit unei teorii bine cunoscute din fizica cuantica, comportamentul unei particule se schimba in funtie de existenta sau nu a unui observator. Acesta sugereaza de fapt ca realitatea este un fel de iluzie si exista doar atunci cand te uiti la ea. Numeroase experimente cuantice au fost facute in trecut si acestea au demonstrat ca intr-adevar lucrurile se intampla intocmai asa. Acum, fizicieni de la Australian National University au descoperit dovezi noi ce indica spre natura iluzorie a realitatii. Acestia au recreat experimentul lui John Wheeler cu alegerea intarziata si au conformat faptul ca realitatea nu exista pana in momentul in care nu este masurata, cel putin la nivel atomic.

Descoperiri care ridica semne de intrebare
Unele parcticule, precum fotonii sau electronii, se pot comporta atat ca particule dar si ca unde. Aici intervine intrebarea in legatura cu ce anume face un foton sau electron sa se comporte ca particula sau ca unda. Exact acest lucru intreaba Wheeler in experimentul sau: unde ‘decide’ obiectul ce devine?
Rezultatele experimentului cercetatorilor australieni, care au fost publicate in revista Natura Physics, demonstreaza ca aceasta alegere este determinata de modul in care este masurat obiectul, concluzie care este in concordanta cu ceea ce prezic teoriile cuantice.
Se demonstreaza ca masuratorile sunt tot. La nivel cuantic, realitatea nu exista daca nu te uiti la ea,” spune seful cercetarilor Dr. Andrew Truscott intr-o declaratie de presa
Experimentul
Viziunea originara a experimentului lui John Wheeler propusa in 1978, implica existenta unor raze de lumina reflectate de oglinzi. Totusi, a fost dificil de implementat si a condus la niste concluzii partiale datorita nivelului tehnologic existent. Acum, s-a putut reface experimentul folosind atomi de heliu imprastiati de lumina laser. Echipa condusa de catre Dr. Truscott a fortat o suta de atomi de heliu intr-o stare a materiei numita condensat Bose-Einstein. Dupa aceasta, ei au ejectat toti atomii pana cand a ramas numai unu. Apoi, cercetatorii au folosit o serie de raze laser pentru a crea un model de tip gratar, care ar imprastia un atom ce trece prin el la fel cum un gratar solid imprastie lumina. In concluzie, atomii s-ar comporta fie ca particula trecand printr-o gaura sau ca unda trecand prin amandoua gaurile. 
Cu ajutorul unui generator de numere aleatorii, s-a format un al doilea gratar in mod aleatoriu pentru recombinarea traiectoriilor. Acest lucru s-a facut doar dupa ce atomul a trecut de primul gratar. Ca rezultat, adaugarea celui de-al doilea gratar a cauzat o interferenta in masuratori, aratand ca atomul a calatorit pe ambele traiectorii, comportandu-se ca unda. In acelasi timp, atunci cand al doilea gratar nu a fost adaugat, nu a existat interferenta iar atomul a parut ca trece printr-o singura gaura.
Rezultatele si interpretarea acestora
Din cauza ca cel de-al doilea gratar a fost adaugat doar dupa ce atomul a trecut de primul gratar, ar fi rezonabil sa sugeram ca atomul inca nu s-a ‘decis’ daca este particula sau unda inaintea celei de-a doua masuratori. Potrivit declaratilor Dr. Truscott, pot exista doua interpretari posibile ale acestor rezultate. Fie atomul ‘s-a decis’ cum sa se comporte bazandu-se pe masuratoare, fie o masuratoare viitoare a afectat trecutul fotonului.
Atomii nu au calatorit din punctul A in punctul B. Doar cand au fost masurati la sfarsitul calatoriei lor, s-a nascut comportamentul lor de tip unda sau de tip particula,” a declarat acesta. De aceea, acest experiment se adauga la noianul de experimente care valideaza teoria cuantica si aduce noi dovezi in legatura cu ideea ca realitatea nu exista fara observator. Probabil ca cercetari viitoare in domeniul fizicii cuantice si niste dovezi si mai concrete vor completa intelegerea realitatii intr-o buna zi.
“Daca nu v-a socat inca profund mecanica cuantica, inseamna ca nu ati inteles-o inca.” ~Niels Bohr

vezi si postarea mea: Are Dumnezeu nevoie de lauda noastra?

joi, 23 iulie 2015

Colesterolul, o problemă ?


 Multa lume se plange ca are colesterolul marit iar medicamentele indicate de medic dau reactii alergice, urticarie mai bine spus. Ce este de facut?

 Am gasit un articol interesant care ar mai putea linisti pe cei in cauza.

Academician Prof. Dr. Ioan Bruckner ne spunea, de cate ori avea ocazia, doua lucruri despre valoarea normala a colesterolului:

1) este specific habitudinilor alimentare ancestrale ale fiecarei populatii si zone geografice (cald, rece, temperat), deci nu paote fi vorba de o valoare unica, international acceptata;

2) valoarea considerata normala a colesterolului este cea recomandata de americani (cand , la moda erau savantii rusi !): 2 urmat de cifra varstei. Aceasta valoare ar fi cifra medie acceptata ca normala. si este corectata de indicatorii de la pct. 1.

Statistic vorbind, in principala cauza de mortalitate in care colesterolul ar juca un rol important (bolile cardiace!) valoarea colesterolului este ... mica!

(http://www.medicina-interna.ro/articol.php?articol=566&lang=ro)



Colesterolul, o problemă ?

Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol.

Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru "colesterol". Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. "Am două sute. E grav, dom' doctor ?"


Răspundem: nu, nu este grav.


Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge.

Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ?


Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă.

Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează.

Dacă, totuşi, vor nesocoti sfatul meu, eu declar de pe acum că nu ştiu nimic şi că sunt cu totul străin de cele scrise mai jos.



Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul.

Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic.

Acesta era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos.



Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Cum numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a se întruni "vârfurile cercetării medicale", mai întâi în congrese o dată la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locaţii mult mai exotice.

La astfel de "întruniri ştiinţifice mondiale", de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări "ştiinţifice", în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc.



Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică ) pentru glicemie.



Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul toxică.



Tratamentul hipercolesterolemiei

Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situaţie.

Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu a fost făcut)



Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu conţin colesterol).

Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână ) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului.

Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă.



Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui.

Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.

De regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă în funcţie de datele culese la consultul medical.

Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.



Tipuri de întrebări frecvente:

Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: "above normal range". Şefa laboratorului, când mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din familie sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz contrar am să fac infarct. Ce este de făcut ?

Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l.

Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a "normalului".

Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou.

Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât este colesterolul normal.



Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat?

Răspuns: nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.

Este esenţial să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente.



Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse?

Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse. Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial.



Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %. De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere?

Răspuns: Această situaţie (relativ rară ) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral, etc.



Am colesterolul mărit, dar nu suport peştele, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut?

Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţi, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie.

De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.



Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL - LDL nu este bun. Ce trebuie să fac?

Răspuns: afectarea raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL şi "colesterolul rău", adică LDL are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită. Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi.



Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ?

Răspuns: nu, deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară ) şi depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de o corelare de altă natură.



Toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic.

E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea



Dr Mihnea DRAGOMIR









Si totusi intrebam: de ce mintim?












miercuri, 22 iulie 2015

Maria Magdalena partea cea buna a ales !

Cine a fost Maria-Magdalena!
Din ce context Biblic au scos toti ideea ca din Maria Magdalena a scos Iisus 7 draci ? 
Din Biblie reiese clar cine a fost Maria Magdalena - sora lui Lazar, prietenul lui Iisus si  Martei, locul in care ii placea lui Iisus sa poposeasca.

Nicu Wagner ,vei reveni Isuse

 


Marta se agita, Maria asculta!

Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: Ce vom mânca sau ce vom bea; sau cu ce ne vom îmbrăca?”

Este bine oare ca in preajma sarbatorilor pascale, sa ne zorim cu gatitul , sau sa  luam exemplul  Mariei ? Din aceasta Evanghelie intelegem ca Iisus s-ar bucura mai mult daca l-am primi asa cum  l-a primit Maria!


BETANIA - (al-Azariyya)... Sărbătoarea Corturilor cădea în acest an - 781, anul Romei, la 22 septembrie, anul Domnului 33: Isus sosi la Ierusalim pentru acest moment. Dar nu voia să intre cu strălucirea cu care fusese întovărăşit în drumul Lui şi, mai ales, cu mult mai puţină solemnitate decât doreau însoţitorii Lui... Se strecură deci din mulţimea care îl însoţea şi, aproape singur, pătrunse în târguşorul Betania. Acesta era aşezat aproape de poarta de răsărit a oraşului, spre muntele Măslinilor.
E înconjurat de dealuri umbroase, care fac din el un adăpost de linişte şi tăcere. De altfel, noi ştim că acolo locuia o familie prietenă, inimi delicate şi devotate, care cunoşteau Inima Lui: Maria Magdalena, Marta sora ei şi Lazăr, fratele lor, lângă care vom vedea pe Isus venind mai în fiecare seară ca să se odihnească de tristeţile vremii şi de dureroasele prevederi de ceea ce va fi.

O notă, rămasă faimoasă, zugrăveşte minunat bucuria celor doua surori la sosirea lui Isus şi deosebirea sufletelor lor în a-şi arăta aceasta veselie: Marta, zorită si preocupată să-i facă lui Isus o primire care să corespundă iubirii ei, iar Maria, uitând de toate în fericirea de a-l revedea.
Dar astfel de împrejurări nu se traduc, trebuie să le citim în povestirea aspră, dar neştearsă a Sfântului Luca: "S-a întâmplat ca, fiind în drum, Isus intra intr-un târguleţ oarecare şi o femeie, Marta, îl primi în casa ei... Ea avea o soră, anume Maria, care stând la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. În acest timp Marta se frământa cu tot felul de lucruri, ca să-l servească. Şi oprindu-se înaintea Mântuitorului, îi zise: Doamne, nu Te gândeşti că sora mea mă lasă să slujesc numai eu singură? Zi-i dar să mă ajute.... Dar Domnul, răspunzând, îi zise: Marta, Marta de multe lucruri te îngrijeşti; cu toate astea, numai unul trebuieşte şi Maria şi-a ales partea cea mai bună, care nu se va lua de la ea" Luca 10,38.
Privim aici şi în lucrurile pământeşti ca şi în cele cereşti, două izbucniri divine ale inimii omului: Te iubesc şi iubirea mea este atât de mare că mă gândesc numai la tine, la osteneala ta, la picioarele tale pline de praf, la sudoarea care curge pe faţa ta. Mă voi bucura de tine mai târziu, de fericirea ca să te ascult, ca să stau cu tine, când tu vei fi odihnit (în cazul Martei). Sau: Te iubesc şi aşa este iubirea aceasta, că din clipa în care te-ai arătat, am uitat totul, chiar că eşti sfârşit de oboseală, chiar că ţi-e foame şi sete. Inima mea este aşa de cuprinsă, încât rămâne neputincioasă pentru orice altceva, decât să te văd. Te privesc şi uit toate celelalte.... (în cazul Mariei)
Din aceste doua forme divine de iubire, ISUS dă precădere uneia; dar nu osândeşte nici pe cealaltă... După ce a stat o clipă în Betania, Isus se duse la Ierusalim la sărbătoarea care începuse...

(Vezi si Ioan 11 unde afli cine este Maria Magdalena ):

Şi era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei


2. Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul şi I-a şters picioarele cu părul capului ei, al cărei frate Lazăr era bolnav.


Liturghia ortodoxa

Dacă ar trebui să urmăm indicaţia Liturghiei, fără îndoială astăzi ar trebui să vorbim despre virtutea ospitalităţii. De fapt, aceasta este tema unitară a Liturghiei de azi. În prima lectură se pare că însuşi Dumnezeu se prezintă ca oaspete al lui Avraam (tradiţia creştină a interpretat totdeauna cei trei oameni, sau îngeri, primiţi de Avraam, ca simbolul Preasfintei Treimi). În lectura evanghelică, Isus este cel primit ca oaspete în casa Martei şi a Mariei. Tema aceasta, a ospitalităţii, trebuie redescoperită complet în societatea noastră individualistă şi anonimă.
Scriptura ne ajută să descoperim în profunzime ce este ospitalitatea; ea nu este numai un semn de umanitate, ci un aspect al poruncii celei noi a lui Isus Cristos. Primirea de oaspeţi, adică a străinului, pentru noi înseamnă a-L primi pe însuşi Cristos, care s-a identificat cu toţi cei străini şi nevoiaşi, şi care, în episodul ucenicilor de la Emaus, a luat El însuşi înfăţişarea unui călător. Înseamnă să deschidem uşa casei noastre, aşa cum au făcut Avraam, Marta şi Maria, spre a-L primi în casa noastră pe Isus, care trece astăzi prin lume. Tocmai această însemnătate o au cuvintele: “… Mie Mi-aţi făcut!” În cele din urmă mai înseamnă că noi toţi suntem nişte oaspeţi şi străini pe acest pământ, adică numai în trecere spre Domnul.
Aceasta este tema pe care ne-o propune Liturghia din această duminică, şi este unica ocazie din cei trei ani liturgici când acest fapt răsună în liturghia duminicală, iar noi avem stricta obligaţie de a nu-l lăsa să sune în pustiu. Isus se află la Betania, în casa Martei şi a Mariei, surorile lui Lazăr. Aceasta era o familie de prieteni, în care Isus obişnuia să vină din când în când, atunci când se afla prin părţile locului. Maria avea o bucurie nespusă că L-a văzut pe Învăţător în casa lor, spre a putea asculta în tăcere şi cu toată atenţia inimii cuvintele vieţii de veci. Cu această intenţie şi cu aceste gânduri, ea îi sorbea cuvintele, ghemuită fiind la picioarele Sale.
În schimb Marta era foarte preocupată de a-i face lui Isus o primire cum se cuvine. Nu este greu de imaginat tonul, între serios şi glumă, cu care ea se opreşte în faţa lui Isus şi a Mariei, spunând: “Doamne, drept este ca sora mea să mă lase singură, tocmai acum când am atâtea de făcut? Spune-i să mă ajute şi ea!” Tocmai acesta a fost momentul în care Isus a rostit acele cuvinte care de sine stătătoare formează o mică Evanghelie: “Marta, Marta, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu, însă un singur lucru trebuieşte. Maria şi-a ales partea cea mai bună, care nu se va lua de la dânsa”.
Acum trebuie să părăsim casa Martei şi a Mariei, şi să revenim la momentul de faţă. Noi, în clipa aceasta, suntem familia care L-a primit pe Isus ca oaspete; această biserică, şi această adunare a noastră, este casa din Betania, în care vorbeşte Învăţătorul, iar noi suntem Marta şi Maria. Aşadar El, în clipa aceasta, ne spune: “Prietene, tu te preocupi şi te agiţi, vrând a face mai multe lucruri deodată, şi nu-ţi dai seama că întotdeauna uiţi de lucrul cel mai de căpetenie şi cel mai important…” Cât de adevărate sunt aceste cuvinte ale Domnului! El are dreptate: viaţa noastră se scurge cu greu printre multe lucruri: visuri, proiecte, afaceri, ocupaţii, griji… Noi suntem tot atâtea Marte, extrem de ocupaţi, închipuindu-ne că executăm lucrurile cele mai importante din lume, dar în schimb nu facem altceva decât să pierdem vremea: facem lucruri inutile, ne agităm pentru anumite lucruri numai pentru că sunt urgente, nu importante, ne gândim la unele evenimente care poate nu se vor întâmpla niciodată.
Aceasta nu poate fi decât minciuna şi vanitatea vieţii noastre: “Deşertăciunea deşertăciunilor, totul este deşertăciune”, spune textul biblic. Isus a spus o dată: “Cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate adăuga măcar un cot la înălţimea lui?… Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: Ce vom mânca sau ce vom bea; sau cu ce ne vom îmbrăca?”

 Prin cuvintele Sale, Isus ne îndeamnă să ieşim din această vanitate şi împrăştiere a minţii, şi ne arată calea ce duce spre adevăratul lucru de trebuinţă… Este aceeaşi chemare pe care o aflăm şi în altă Evanghelie, atunci când se vorbeşte despre omul care a descoperit o comoară în ţarina lui, sau despre negustorul care a aflat o perlă preţioasă, şi care îşi vinde toate pietrele sale scumpe, ca să o cumpere. 

Dar care ar fi oare unicul lucru cu adevărat important, această “parte mai bună”, care nu se va lua de la cel ce şi-a ales-o? Evanghelia ne răspunde răspicat: este tocmai ceea ce şi-a ales Maria. Dar ce şi-a ales Maria? Ea s-a hotărât să-l asculte pe Isus, şi cu Isus, ea a ales totul: împărăţia Sa, voinţa Sa…, a ales ceea ce este veşnic, ceea ce rămâne pentru totdeauna, comoara ascunsă, pe care hoţii nu o pot fura şi pe care nici moliile nu o pot distruge. Sfântul Paul, în cea de-a doua lectură, se obligă a ne lămuri bine în ce constă acest lucru necesar, această parte mai bună despre care ne vorbeşte Evanghelia. Această parte, spune el, este Cristos în voi, taina ascunsă din veşnicie şi din toate veacurile, descoperită însă acum sfinţilor Săi, cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia slavei tainei acesteia între neamuri: “Cristos în voi, nădejdea slavei”.
Cristos în noi, nădejdea slavei. Acesta este într-adevăr lucrul cel mai mare şi mai trebuincios. Trebuie să-L cunoaştem pe acest Cristos care se află în noi, în inima noastră, pe care nimeni nu ni-L poate răpi, care se află de faţă şi care ne vorbeşte în Biserică, aşa cum vorbea în casa Martei şi a Mariei, şi care este speranţa şi garanţia slavei, adică a biruinţei noastre finale asupra deşertăciunii şi a morţii. 

Ce vom spune atunci despre toată truda şi despre toate preocupările Martei? Despre zelul ei? Cuvintele lui Isus nu au descalificat acest zel. Desigur, nu întâmplător, Luca a plasat unul după altul episodul Samariteanului Milostiv şi episodul Martei şi al Mariei. Ceea ce El dojeneşte tacit în comportarea Martei nu este voinţa ei de a sluji, grija sau graba pentru ca oaspetele să se simtă bine în casa ei, pentru că aceasta intră, aşa cum am văzut, în porunca dragostei faţă de aproapele, şi ştim cu toţii cât de mult stătea la Inima lui Isus aceasta. Ceea ce corijează Isus în comportarea Martei este că ea se lasă prea mult antrenată de iureşul ocupaţiilor: excesiva importanţă pe care o acordă lucrurilor exterioare şi materiale, pierzând oarecum chiar sensul proporţiilor şi al valorilor.
Din moment ce îl cunoştea pe Isus, Marta ar fi trebuit să ştie, de acum, că mai multă plăcere ar fi avut El ca ea să stea lângă dânsul şi să-L asculte, decât să trudească pentru pregătirea unui prânz copios, deoarece hrana Lui cea mai bună era de a face şi de a vesti voinţa Tatălui. 
 Toate acestea ne fac să înţelegem, aşa cum se întâmplă adesea în cazuri similare, că Marta, fără să-şi dea seama, căuta mai mult a face să pară că este o bună gospodină, decât a face ca oaspetele să fie mulţumit; cu alte cuvinte, se căuta mai mult pe sine însăşi.
Din episodul Martei şi al Mariei vom scoate în cele din urmă această învăţătură: cea mai bună metodă de a fi Marta este a fi Maria! Ascultarea atentă a Cuvântului lui Dumnezeu, obişnuinţa de a ne ruga şi de a reflecta, dacă nu chiar şi a contempla, purifică orice acţiune, împiedică să ne căutăm pe noi înşine, chiar şi atunci când venim în ajutorul fraţilor noştri; permite să observăm şi să respectăm prioritatea, să facem totul cu calm, care este cea mai bună metodă de a face bine toate lucrurile, şi de a produce chiar mai mult.
Maria şi-a ales partea cea mai bună. Dar noi? Oare am ales noi totdeauna partea cea mai bună? Nu cumva suntem şi noi tot atâtea Marte preocupate de lucruri inutile, care se vor sfârşi odată cu noi? Alegerea se poate observa printr-un fapt precis: Maria, şezând la picioarele lui Isus, asculta Cuvântul Său. Asculta nu numai cu urechile, ci şi cu toată inima şi cu toată fiinţa ei; ea dădea ascultare lui Isus. Şi noi trebuie să învăţăm această ascultare profundă, în aşa fel încât tot Cuvântul lui Isus, pe care-l ascultăm în biserică, sau pe care-l citim, să ne revină în minte la momentul oportun, atunci când ne aflăm în faţa unei hotărâri de luat, sau când avem de depăşit o dilemă sau chiar o ispită. Noi trebuie să fim pentru Cuvântul lui Dumnezeu acel teren bun, despre care se vorbeşte în parabola Semănătorului.
Marta nu înţelesese că Isus venise în casa ei pentru a o hrăni, şi nu ca să fie hrănit El de către dânsa, de aceea era atât de preocupată cu bucătăria. Aceasta este veşnica ispită, de a da prioritate faptelor, nu credinţei, de a nu ne lăsa întrecuţi de Dumnezeu în generozitate şi dragoste. 

Chiar şi aici, printre noi, Isus vine ca oaspete, însă El este Acela care vrea să ne hrănească, ceea ce a şi făcut până acum, cu al Său Cuvânt, şi o va face peste puţină vreme şi cu Trupul Său. Să-L primim cu bucurie şi cu fervoare, fiindcă tocmai El este “Partea cea mai Bună” pe care nimeni nu o va lua de la noi, în veci de veci.