Basilica
„Sf. Maria Magdalena“ din Vézelay, Franţa, este dedicată acestei
sfinte. În cripta de sub altar se păstrează presupusele sale relicve.
În
Evanghelia după Luca (8, 2), Maria Magdalena este menţionată ca prima femeie
vindecată de Iisus Hristos, pe care apoi l-a urmat. Se mai spune că stătea
lângă Crucea lui Iisus (Mc 15, 40-41), că era la mormântul lui Iisus (Mc 15,
47), iar în dimineaţa Paştelui s-a dus la mormânt cu celelalte femei (Mc 16,
1-8). Domnul înviat i s-a arătat mai întâi ei şi a trimis-o să ducă vestea
Învierii ucenicilor (Mc 16, 9; In 20, 14-18)
Documente apocrife
În anul 1896, lângă localitatea Nag Hammadi din Egipt, au fost descoperite trei papirusuri în limba coptă. Unul dintre ele era documentul apocrif „Evanghelia după Maria Magdalena“, o lucrare gnostică, redactată în jurul anului 160 d.C. Ulterior, două copii în limba greacă ale acestui document au fost descoperite şi în nordul Egiptului, alături de o copie a Evangheliei apocrife a lui Toma. Aceste evanghelii nu au fost incluse în Noul Testament, deoarece conţineau relatări insuficient documentate.
Cultul
Mariei Magdalena s-a răspândit în Biserica apuseană, mai ales începând din
secolul al XII-lea.
Începând
din vremea Papei
Grigore cel Mare, în Occident se presupunea că este aceeaşi persoană
cu păcătoasa care i-a spălat picioarele lui Iisus (Lc 7, 36-50) şi cu sora
Martei şi a lui Lazăr (Lc 10, 38-50; In 12, 1-8), însă nu se poate şti sigur.
Corpul
Mariei Magdalena a fost oficial descoperit, în 9 septembrie 1279, în
Saint-Maximin-la-Sainte-Baume, Provence, de principele de atunci al
Salerno-ului, viitorul rege Carol II de Napoli. În această locaţie s-a
construit o mare mănăstire dominicană, în stil gotic, una dintre cele
mai importante din sudul Franţei.
În 1600, presupusele relicve au fost depozitate într-un sarcofag
comandat de papa Clement VIII, dar capul a fost depozitat separat,
într-o raclă. Relicvele au fost profanate în timpul Revoluţiei Franceze.
În 1814 s-a restaurat templul şi s-a recuperat capul Sfintei, care este
venerat actualmente în acel loc.
Din cartea lui Enoh si din spusele Mariei Magdalena, se pare ca Dumnezeu uraste cel mai mult ADULTERUL.
Evanghelia dupa Maria Magdalena
Din cartea lui Enoh si din spusele Mariei Magdalena, se pare ca Dumnezeu uraste cel mai mult ADULTERUL.
Evanghelia dupa Maria Magdalena
CAPITOLUL 4
(paginile 1-6 continind capitolele 1-3
s-au pierdut.)
… materia va fi distrusa sau nu?
22) Mintuitorul a raspuns,... Intreaga Natura, intreaga Creatie, toate creaturile exista in interconexiune una fata de alta, si ele vor fi resorbite din nou in propriile origini.
23) Deoarece natura materiei este resorbita in radacinile propriei sale naturi.
24) Fie ca cel care are urechi de auzit , sa auda.
25) Petru a spus, Din moment ce ne-ai explicat totul, te rog raspunde-ne si la urmatoarea
… materia va fi distrusa sau nu?
22) Mintuitorul a raspuns,... Intreaga Natura, intreaga Creatie, toate creaturile exista in interconexiune una fata de alta, si ele vor fi resorbite din nou in propriile origini.
23) Deoarece natura materiei este resorbita in radacinile propriei sale naturi.
24) Fie ca cel care are urechi de auzit , sa auda.
25) Petru a spus, Din moment ce ne-ai explicat totul, te rog raspunde-ne si la urmatoarea
chestiune: Care este pacatul originar al lumii?
26)
Mintuitorul I-a spus lui Petru, Nu exista asa ceva, dar se numesc pacate acele lucruri care sunt similare naturii adulterului.
27) De aceea, ceea ce este bun iti sta in preajma, ca esenta a fiecarei
naturi in scopul re-creerii ei din propriile radacini.
28)
Apoi El a continuat spunind, De aceea te imbolnavesti
si mori, pentru ca esti lipsit de ceea ce te poate vindeca
29) Fie ca cel ce are minte de inteles, sa inteleaga.
30) Materia naste o pasiune fara precedent, care deriva din ceva opus naturii. Apoi ia nastere o tulburare in intregul corp.
31) De aceea Eu va spun voua, fiti increzatori,
iar daca sunteti descurajati atunci fiti increzatori in
prezenta diferitelor forme ale naturii.
32) Fie ca cel ce are urechi de auzit, sa auda.
33) Atunci cind Cel Preamarit a spus , El I-a binecuvintat pe toti, spunind, Pacea sa fie cu voi, primiti pacea Mea in voi insiva.
34) Dar luati aminte ca
nimeni nu va conduce aiurea spunindu-va “Luati-o pe aici sau pe dincolo”. Pentru ca Fiul Omului e deja in voi.
35) Urmati-l ! (pe
acela care este in voi – n.t.)
36) Cei care il cauta il vor gasi.
37) Mergeti apoi si propovaduiti evanghelia Regatului (ceresc n.t.)
36) Cei care il cauta il vor gasi.
37) Mergeti apoi si propovaduiti evanghelia Regatului (ceresc n.t.)
38) Nu scrieti legi dincolo de cele ce v-au fost
aratate, si nu dati o lege asemenea unui legiuitor caci veti fi limitati de aceasta.
39) Cind a spus
aceasta, El se indeparta.
CAPITOLUL 5
1) Dar
ei erau indurerati. Au plins cu amaraciune, spunind, Cum Doamne sa mergem la
Gentiles si sa propovaduim evanghelia Regatului (din ceruri n.t.)
al Fiului Omului ? Daca ei nu L-au crutat, ne vor cruta pe noi ?
2) Atunci Maria s-a ridicat in picioare,
I-a binecuvintat pe toti si le-a spus: confratilor, nu plingeti si nu fiti
indurerati si nici sovaielnici, pentru ca Gratia Sa va fi cu voi si va va
proteja.
3) Mai degraba, haideti sa ne rugam pentru Maretia Sa, pentru ca El ne-a
pregatit si ne-a facut Oameni.
4) Cind Maria a spus aceasta, le-a convertit tuturor inimile catre Bine, si ei au inceput sa discute despre
cuvintele Mintuitorului.
5) Petru I-a spus Mariei, Sora, stim ca Mintuitorul te-a iubit pe tine
mai mult decit pe celelalte femei.
6) Spune-ne cuvintele Sale pe care ti le amintesti, si pe care noi nu
putem (sa ni le amintim n.t.), sau pe care nici nu le-am auzit.
7) Maria le-a raspuns, Ceea ce va este ocultat va va fi dezvaluit.
8) Si a inceput sa le vorbeasca in aceste cuvinte: Eu, spuse ea, L-am vazut pe D-zeu intr-o viziune si I-am spus, “Doamne, azi Te-am vazut intr-o viziune”. El mi-a raspuns,
7) Maria le-a raspuns, Ceea ce va este ocultat va va fi dezvaluit.
8) Si a inceput sa le vorbeasca in aceste cuvinte: Eu, spuse ea, L-am vazut pe D-zeu intr-o viziune si I-am spus, “Doamne, azi Te-am vazut intr-o viziune”. El mi-a raspuns,
9) Binecuvintata esti tu care nu te-ai indoit de Mine. Pentru ca unde mintea iti este, acolo iti
sunt si comorile.
10) I-am raspuns, O Doamne, cum vede cel
care Te vede (percepe n.t.) in viziune, o face prin spirit sau prin
suflet?
11) Mintuitorul I-a raspuns, El nu
vede nici prin suflet nici prin spirit, ci prin mintea care se afla intre cele
doua si care …
(din pacate mansucrisul s-a pierdut de la paragraful (11 la 14)
Capitolul 8
(din pacate mansucrisul s-a pierdut de la paragraful (11 la 14)
Capitolul 8
. . . (de) acesta.
10) Si Dorinta a spus, nu te vad coborind, dar acum te vad urcind. De ce minti din moment ce imi apartii?
10) Si Dorinta a spus, nu te vad coborind, dar acum te vad urcind. De ce minti din moment ce imi apartii?
11) Sufletul I-a raspuns, Te vad. Tu nu
m-ai vazut si nici nu m-ai recunoscut. Ti-am servit drept invelis dar nu M-ai
cunoscut.
12) Cind a spus aceasta, el(sufletul) s-a indepartat voios.
13) Din nou a venit la a 3-a putere (bariera, n.t.), care se numeste Ignoranta.
14) Puterea (Ignoranta n.t.) a intrebat Sufletul, spunind, Unde pleci? In slabiciune esti legata. Dar (de n.t.) esti legata; nu judeca!
12) Cind a spus aceasta, el(sufletul) s-a indepartat voios.
13) Din nou a venit la a 3-a putere (bariera, n.t.), care se numeste Ignoranta.
14) Puterea (Ignoranta n.t.) a intrebat Sufletul, spunind, Unde pleci? In slabiciune esti legata. Dar (de n.t.) esti legata; nu judeca!
15) Si Sufletul a spus, De ce ma judeci, cu toate ca
eu nu (te-am n.t.) judecat?
16) Am fost legata, chiar daca am fost nelegata.
17) Nu am fost constientizata. Dar am constientizat ca Totul a fost dizolvat, atit cele pamintesti cit si cele ceresti.
16) Am fost legata, chiar daca am fost nelegata.
17) Nu am fost constientizata. Dar am constientizat ca Totul a fost dizolvat, atit cele pamintesti cit si cele ceresti.
18) Cind Sufletul a invins ce-a de-a 3-a putere (bariera n.t.), s-a
ridicat si a vazut-o pe a 4- a, care a luat 7 forme
19) Prima forma este Intunecimea ,
a doua este Dorinta, a treia este
Ignoranta, a 4-a este Frica
de Moarte, a 5-a este Lumea Materiala, a
6-a este Prostia iar a 7-a
este Razbunarea. Acestea sunt
cele 7 "elemente" (tentatii n.t.) ale Puterii.
20) Ei au intrebat Sufletul, De cind ai devenit sclavul oamenilor, sau
incotro te indrepti,cuceritor al spatiului ?
21) Sufletul a raspuns, Ceea ce m-a
ferecat a fost ucis, si ceea ce m-a facut sa revin a fost depasit,
22) si Dorinta a fost ferecata iar Ignoranta a murit.
23) Intr-un eon am fost eliberat dintr-o Lume, si
dintr-o forma in alta, si din incatusarea uitarii care e efemera.
24) Din acel moment, la vointa, eu ma odihnesc o vreme, un anotimp, un
eon, in liniste.
CAPITOLUL 9
1) Cind Maria a spus acestea, a intrat intr-o stare de liniste, deoarece
pina in acest punct
Mintuitorul I-a vorbit.
2) Dar Andrei, a
raspuns confratilor sai, Spuneti ceea ce vreti sa spuneti despre ea. Eu ,cel
putin, nu cred ca Mintuitorul I-a spus toate acestea. Cu siguranta aceste
invataturi sunt ciudate.
3) Petru le-a raspuns si a vorbit despre aceste lucruri.
4) El I-a intrebat despre Mintuitor: A vorbit el in
intimitate cu vreo femeie si nu in fata noastra ? Sa ne intoarcem cu totii si sa ascultam
ce I-a spus ei? A preferat-o pe ea inaintea noastra?
5) Atunci Maria a plins si I-a spus lui Petru, Fratele meu Petru, tu ce
crezi? Crezi ca mi-am imaginat eu toate acestea, sau ca mint in ceea ce
priveste Mintuitorul?
6) Levi a raspuns lui Petru, Petru tu ai fost intotdeauna foarte capricios.
7) Acum inteleg de ce esti pornit impotriva femeii ca in fata unui dusman.
8) Dar daca Mintuitorul a facut-o demna, cine esti tu sa o respingi? Cu siguranta Mintuitorul o cunoaste prea bine.
6) Levi a raspuns lui Petru, Petru tu ai fost intotdeauna foarte capricios.
7) Acum inteleg de ce esti pornit impotriva femeii ca in fata unui dusman.
8) Dar daca Mintuitorul a facut-o demna, cine esti tu sa o respingi? Cu siguranta Mintuitorul o cunoaste prea bine.
9) De aceea El a iubit-o mai mult decit
pe noi. Mai degraba ar trebui sa ne fie rusine pentru ca ne-a spus sa
propovaduim Evanghelia si nu sa stam sa ne judecam unii pe altii sau sa facem
alte legi, dincolo de ceea ce El ne-a spus.
10) Si cind au auzit aceasta, au inceput sa proclame si propovaduiasca
invatatura.
Aceasta e Evanghelia dupa spusele Mariei Magdalena, din epistolele
originale Papyrus
Berolinensis 8502.
Traducerea si adaptarea: Popescu...
Conform Evangheliei
după Filip, Maria Magdalena a fost soţia lui Isus. Oricare ar fi
realitatea, este extrem de improbabil ca Isus să nu fi fost căsătorit, un
bărbat evreu fără copii fiind considerat la fel cu ucigaşii.
Cap 9. 4. " El I-a intrebat
despre Mintuitor: A vorbit el in intimitate cu vreo femeie si nu in
fata noastra ? Dar daca Mintuitorul a facut-o demna, cine esti tu sa o
respingi? Cu siguranta Mintuitorul o cunoaste prea bine.
9) De
aceea El a iubit-o mai mult decit pe noi. Mai degraba ar trebui sa ne fie
rusine pentru ca ne-a spus sa propovaduim Evanghelia si nu sa stam sa ne
judecam unii pe altii sau sa facem alte legi, dincolo de ceea ce El ne-a spus.
Acest tex ne da raspunsul la intrebarea de mai sus referitor la faptul
ca Iisus i-a dat o importanta deosebita Mariei.Din context reiese ca nu o prea aveau la inima, in special Petru. Au fost scoase sau(pierdute) multe texte din
Biblie, din Noul Testament, dar daca citesti cu atentie fiecare cuvant poti
deduce adevarul . Maria Magdalena era soara Martei si a lui Lazar. niciunde in Biblie nu spune ca ar fi scos din ea 7 draci. Cine are minte de inteles sa inteleaga ! E chiar
asa greu de priceput? Maria Magdalena a fost Demna de invatatura lui Iisus.
Faptul ca i s-a aratat prima data ei are o semnificatie deosebita pe care o
pierdem din vedere. Procedam exact ca in proverbul "nu vedem padurea din
cauza copacilor".
Ceea ce este ocultat va va fi dezvaluit.
"Mai
degraba ar trebui sa ne fie rusine pentru ca ne-a spus sa propovaduim
Evanghelia si nu sa stam sa ne judecam unii pe altii sau sa facem alte legi,
dincolo de ceea ce El ne-a spus," este valabil si pentru noi, dupa 2000 de
ani!
Meyer, Marvin. The Gospels of Mary. San Francisco: Harper, 2004.
King, Karen L., The Gospel of Mary of Magdala: Jesus and the First Woman Apostle. Santa Rosa: Polebridge Press, 2003.
De Boer, Esther A., The Gospel of Mary Listening to the Beloved Disciple. London: Continuum, 2006 (2005).
Maria Magdalena în Evangheliile Apocrife
Evanghelia lui Petru o menţionează pe Maria Magdalena doar în postura sa de martor al învierii lui Iisus:
În zorii zilei de duminică Maria Magdalena, ucenica Domnului- care nu făcuse la mormântul Domnului cele ce făceau de obicei femeile în amintirea morţilor dragi, şi asta numai de frica iudeilor, care erau turbaţi de furie– a luat cu ea câteva prietene şi s-a dus la locul unde a fost aşezat trupul lui Iisus.
În cel puţin două dintre textele gnostice scrise în limba coptă, găsite
la Nag Hammadi, Evanghelia după Toma şi Evanghelia după Filip, Maria
Magdalena apare menţionată ca şi o discipolă apropiată a lui Iisus,
aveau o relaţie atât de apropiată ca şi cea pe care Acesta o avea cu
Apostolii. În Evanghelia după Toma apar două menţionări despre Mariham
(logia 21 şi 114), care, conform cercetătorilor, fac referire la Maria
Magdalena. A doua menţiune face parte dintr-un pasaj enigmatic şi a fost
obiectul a varii interpretări:
Simon Petru le-a spus: „Mariham să plece dintre noi, căci femeile nu sunt vrednice de viaţă. Iisus a spus: Iată, eu o voi călăuzi ca s-o fac bărbat, ca să fie şi ea un spirit viu asemenea vouă, bărbaţilor. Căci orice femeie care se face bărbat intră în Împărăţia Cerurilor”.
Acest text este foarte ilustrativ în lumina gnozei contemporane, chiar dacă de-a lungul istoriei a fost citit doar literalmente.
În Evanghelia după Filip (log. 32) este considerată tovarăşa (şżą˝É˝żÂ) lui Iisus:
Trei (erau erau cele care) mergeau întotdeauna cu Domnul: mama sa Maria, sora acesteia şi Magdalena, socotită tovarăşa Sa []. Maria este, de fapt, sora sa, mama sa şi tovarăşa sa.
Acest fapt este reflectat şi într-un alt text, nu mai puţin relevant, care este Pistis Sophia,
în care este evidenţiată importanţa Mariei Magdalena în cadrul grupului
de Apostoli. Pistis Sophia îi este atribuită lui Valentin, eminent şi
curajos căutător al Adevărului, cel care a avut curajul să se
răzvrătească împotriva dogmelor pontificale ale Bisericii Catolice, care
deja începuse în acele timpuri (secolele I şi II ale erei noastre) să
fabrice ortodoxia sa ecleziastică, cu scopul de a-i exclude pe
autenticii creştini primitivi care îmbrăţişau Gnoza pe care le-a
transmis-o Iisus. Mulţi teologi nu ezită să afirme că «De-a lungul
celei de-a doua jumătăţi a secolului II şi începutul celui de-al
III-lea, doctrina lui Valentin era cea mai puternică şi serioasă dintre
toate celelalte disidente din Biserică, depăşind în scrieri, ca volum,
până şi însăşi literatura Bisericii»..
În sfârşit, o altă referinţă importantă la personaj se găseşte în
Evanghelia după Maria Magdalena, text din care se păstrează doar două
fragmente în greacă, din secolul III, şi un altul mai extins, în coptă,
din secolul V. În text, trei Apostoli discută despre mărturia Mariei
Magdalena în ceea ce-l priveşte pe Iisus. Andrei şi Petru pun la
îndoială mărturia sa, iar Levi (Apostolul Matei) este cel care îi ia
partea Mariei.
Maria Magdalena fuge de pe Pământul Sfânt
Există o tradiţie conform căreia Maria Magdalena (identificată aici cu
Maria din Betania), fratele său Lazăr şi Maximin, unul din cei şaptezeci
şi doi de discipoli, şi împreună cu alţi însoţitori au călătorit cu
barca pe Marea Mediterană, fugind de persecuţiile de pe Pământul Sfânt,
şi în final au debarcat într-un loc numit Saintes-Maries-de-la-Mer,
aproape de Arles. Ulterior, Maria Magdalena a plecat către Marsilia, de
unde a început evanghelizarea regiunii Provence, pentru a se retrage mai
apoi într-o peşteră -La Sainte Baume- în împrejurimile Marsiliei, unde a
dus o viaţă de penitentă pentru 30 de ani. Conform acestei tradiţii,
când a sosit ora morţii sale a fost dusă de Îngeri la Aix-en-Provence,
la oratoriul San Maximin, unde i s-a făcut maslul. Corpul său a fost
îngropat într-un oratoriu construit de Maximin în Villa Lata, cunoscut
încă de atunci ca Sf. Maximin.
Venerarea Mariei Magdalena
Primul loc din Franţa în care se ştie că s-a dedicat un cult Mariei
Magdalena a fost oraşul Vézelay, în Bourgogne. Pelerinajele la mormântul
Mariei Magdalena din Vézelay sunt atestate cel puţin din anul 1030. În
27 aprilie 1050, o bulă a papei Leon IX considera, în mod oficial,
abaţia de la Vézelay sub patronajul Mariei Magdalena. Iacob de Voragina
menţionează versiunea oficială a transferului de relicve ale Sfintei din
mormântul său de la oratoriul din Saint Maximin, din Aix-en-Provence,
la nou fundata abaţie de la Vézelay, în 771. Sfântul Maximin din această
legendă este un personaj ce combină caracteristici ale episcopului
atestat istoric Maximin cu Maximin care, conform legendei, i-a însoţit
pe Maria Magdalena, Marta şi Lazăr, în Provence.
Sfântul-Maximin de Saint-Baume
Un cult posterior, ce a atras numeroşi peregrini, a început când corpul
Mariei Magdalena a fost oficial descoperit, în 9 septembrie 1279, în
Saint-Maximin-la-Sainte-Baume, Provence, de principele de atunci al
Salerno-ului, viitorul rege Carol II de Napoli. În această locaţie s-a
construit o mare mănăstire dominicană, în stil gotic, una dintre cele
mai importante din sudul Franţei.
În 1600, presupusele relicve au fost depozitate într-un sarcofag
comandat de papa Clement VIII, dar capul a fost depozitat separat,
într-o raclă. Relicvele au fost profanate în timpul Revoluţiei Franceze.
În 1814 s-a restaurat templul şi s-a recuperat capul Sfintei, care este
venerat actualmente în acel loc.
Detalii importante despre Maria Magdalena: soţia lui Iisus
Tradiţia gnostică şi esoterică vorbeşte despre Maria Magdalena ca fiind
soţia, partenera sentimentală, a lui Iisus din Nazaret; în plus,
deţinătoarea unei tradiţii creştine de gen feminin, care ar fi fost cu
grijă ascunsă de Biserica Catolică.
Posterior, aceste idei au fost preluate de diferiţi scriitori de
ficţiune ca Peter Berling (Fiii Graal-ului) şi Dan Brown (Codul lui Da
Vinci, 2003), printre mulţi alţii, indicând dinastia Merovingiană ca şi
dinastie ipotetică.
Această idee se sprijină pe câteva argumente:
- În diverse texte gnostice, cum ar fi Evanghelia după Filip, se arată că Iisus avea cu Maria Magdalena o relaţie mai apropiată decât cea pe care o avea cu restul discipolilor, inclusiv decât cea cu Apostolii. Mai concret, Evanghelia după Filip vorbeşte de Maria Magdalena ca de „partenera” lui Iisus.
- Acelaşi lucru apare în Pistis Sophia, în care conversaţiile şi întrebările pe care le are Maria Magdalena cu Maestrul denotă că era cea mai apropiată dintre Apostoli şi înţelegea cel mai bine Înţelepciunea pe care El le-o dădea, şi de asemenea că aveau la nivel personal o mare afinitate şi comuniune.
- În Evangheliile Canonice, Maria Magdalena este, în afară de mama lui Iisus, femeia care apare cel mai des, şi este prezentată, în plus, ca şi o adeptă apropiată a lui Iisus. Prezenţa sa în momentele cruciale ale morţii şi învierii lui Iisus pot sugera că era legată de El printr-o uniune conjugală.
- Un alt argument adus de susţinătorii teoriei căsătoriei dintre Iisus şi Maria Magdalena este că în Palestina, în acea epocă, era rar ca un bărbat evreu de vârsta lui Iisus (de aproximativ treizeci de ani) să rămână singur, în special dacă se dedica să predea ca şi rabin, pentru că aceasta era împotriva poruncilor divine.
- Orice dezvoltare spirituală la care se referă Iisus în învăţătura sa şi pasajele clar simbolice care se găsesc în Evangheliile Canonice şi Apocrife sunt evident alchimiste şi kabaliste. Tocmai astfel, se deduce uşor că Maestrul era un cunoscător al artei alchimice şi al regulilor acestei arte.
- De asemenea, această frază din Evanghelia după Toma, pe care am menţionat-o anterior, revelează în mod alchimic şi kabalistic, relaţia pe care o aveau:
Simon Petru le-a spus: „Maria să plece dintre noi, căci femeile nu sunt vrednice de viaţă. Iisus a sus: Iată, eu o voi călăuzi ca s-o fac bărbat, ca să fie şi ea un spirit viu asemenea vouă, bărbaţilor. Căci orice femeie care se face bărbat intră în Împărăţia Cerurilor”.
Evanghelia după Maria Magdalena
Este intitulată Evanghelia după Maria Magdalena, o Evanghelie Gnostică
Apocrifă, posibil din secolul II, din care au ajuns până în zilele
noastre doar câteva fragmente.
Caracteristici ale textului
Din această evanghelie se păstrează doar trei fragmente: două foarte
scurte, în greacă, sub forma unor manuscrise din secolul III (papirusul
Rylands 463 şi papirusul Oxyrhynchus 3525), şi un altul mai extins, în
coptă (Berolinensis Gnosticus 8052,1), probabil traducere a originalului
grec. Textul copt a fost găsit în 1896 de C. Schmidt, dar nu s-a
publicat decât în 1955. Fragmentele în greacă au fost publicate în 1938
şi respectiv în 1983.
În niciunul din fragmente nu se face vreo menţiune cu privire la autorul
acestei evanghelii. Numele pe care îl primeşte tradiţional, de
Evanghelia după Maria Magdalena, se datorează faptului că în text apare
citată o discipolă a lui Iisus numită Maria, pe care majoritatea
specialiştilor o identifică cu Maria Magdalena ce apare în Evangheliile
Canonice.
Nu poate fi posterioară secolului III, pentru că manuscrisele în greacă
corespund acestei epoci. Datorită caracteristicilor interne ale
textului, cum ar fi prezenţa de idei gnostice, se consideră că a fost
redactată în secolul II.
Conţinutul
Din fragmentul copt, care este cel mai extins, lipsesc câteva pagini
(mai exact 1-6 şi 11-14). Este vorba despre un dialog între Iisus
(menţionat ca şi „Salvatorul”) şi discipolii săi. După plecarea lui
Iisus, Apostolii rămân dezorientaţi:
Dar ei erau îndureraţi. Au plâns cu amărăciune, spunând: Cum Doamne să mergem la Gentiles şi să propovăduim evanghelia Regatului a Fiului Omului? Dacă pe El nu l-au cruţat, ne vor cruţa pe noi?
Atunci Maria s-a ridicat în picioare, I-a binecuvântat pe toţi şi le-a spus: fraţilor, nu plângeţi şi nu fiţi îndureraţi şi nici şovăielnici, pentru că Graţia Sa va fi cu voi şi vă va proteja. Mai degrabă, haideţi să ne rugăm pentru Măreţia Sa, pentru că El ne-a pregătit şi ne-a făcut Oameni. Când Maria a spus aceasta, le-a convertit tuturor inimile către Bine, şi ei au început să discute despre cuvintele Mântuitorului.
Maria, atunci, relatează o viziune, iar dialogul pe care l-a avut cu
Iisus în această viziune este plin de termeni specifici gândirii
gnostice. Mărturia Mariei este respinsă de Andrei şi de Petru, care se
îndoiesc de faptul că Iisus a preferat o femeie înaintea lor pentru a-i
face revelaţii secrete. Totuşi, Levi (apostolul Matei) hotărăşte să
predice „Evanghelia după Maria.”
Conform unor interpretări, cum ar fi cele ale lui Karen King, textul
revelează tensiunile existente în comunităţile creştine primitive, între
protoortodocşi, reprezentaţi de Petru, şi gnostici, reprezentaţi de
Maria Magdalena. O confruntare similară se găseşte şi în alte texte
gnostice, cum ar fi Evanghelia după Toma, Pistis Sophia sau Evanghelia
Coptă a egiptenilor. În plus, în concordanţă cu acest text, Maria
Magdalena ar fi fost păstrătoarea revelaţiilor secrete ale lui Iisus şi
ar fi avut un rol important în comunitatea creştină de după înviere.
Se pot întâlni anumite analogii între ideile expuse în această evanghelie şi religiile orientale, ca taoismul şi budismul.
Maria Magdalena în viziunea Bisericii Catolice
Maria Magdalena este venerată de Biserica Catolică, în mod oficial, ca
şi Sfânta Maria Magdalena. Există numeroase biserici în toată lumea
dedicate acestei Sfinte catolice.
MAGDALENA PENITENTA
În timp ce creştinismul răsăritean o onorează pe Maria Magdalena, în
special datorită apropierii sale de Iisus, considerând-o „egală
Apostolilor”, în occident, din pricina asocierii ei cu alte femei din
Evanghelii (a se vedea mai sus), s-a propăşit ideea că înainte de a-l
cunoaşte pe Iisus, s-a dedicat prostituţiei.
Această idee se naşte, în primul rând, de la asocierea Mariei cu
păcătoasa din Evanghelia după Luca 7:36-50, de care se spune doar că era
păcătoasă şi că a iubit mult; în al doilea rând, de la referinţa din
Evanghelia după Luca 8:2, unde se spune, de această data referindu-se
clar la Maria Magdalena, că din ea „au ieşit şapte demoni”. După cum se
poate observa, nimic din aceste fragmente evanghelice nu sugerează că
Maria Magdalena s-ar fi dedicat prostituţiei.
Nu se ştie cu exactitate când a început să se facă asocierea Mariei
Magdalena cu Maria din Betania şi femeia din Evanghelia după Luca
7:36-50, dar într-o predică a papei Grigorie cel Mare (mort în 591) este
exprimată, fără echivoc, identitatea acestor trei femei, şi o arată pe
Maria Magdalena ca fiind o prostituată spăşită. De aceea, legenda
posterioară spune că îşi va petrece restul vieţii într-o peşteră din
deşert, făcând penitenţă şi mortificându-şi carnea, şi sunt frecvente în
arta occidentală reprezentări ale „Magdalenei penitente ”.
Imaginea de penitentă a Mariei Magdalena poate fi de asemenea confundată
din pricina tradiţiei unei Sfinte a secolului V, Maria Egipteanca, cea
care, conform cărţii „Viaţa Sfinţilor” de Iacob de Voragina, s-ar fi
dedicat prostituţiei şi s-a retras apoi în deşert să-şi ispăşească
păcatele. Sunt des întâlnite reprezentări ale Mariei Egipteanca cu părul
lung învăluindu-i trupul sau acoperită cu stuf, simboluri ale
penitenţei sale în deşert. Aceste caracteristici o însoţesc uneori pe
Maria Magdalena, creând câteodată confuzie între cele două Sfinte.
În tradiţia catolică, prin urmare, Maria Magdalena a ajuns să fie un
personaj secundar, în ciuda neîndoioasei sale importanţe în tradiţia
evanghelică. Defăimarea pe care a suferit-o Maria Magdalena a fost
relaţionată de unii autori cu situaţia de subordonare a femeii în
Biserică.
În 1969, Biserica Catolică a retras din calendarul liturgic apelativul
de „penitentă” adjudecat tradiţional Mariei Magdalena, şi de asemenea,
tot de atunci, a încetat să se mai citească în liturghia sărbătorii
Mariei Magdalena, Evanghelia după Luca (Luca 7:36-50) despre femeia
păcătoasă. De atunci, Biserica Catolică a încetat să o mai considere pe
Maria Magdalena o păcătoasă spăşită. În ciuda acestui lucru, această
imagine continuă să predomine în viziunea multor catolici.
Maria Magdalena şi alte Sfinte catolice
Maria Magdalena Maria Magdalena a fost o sursă de inspiraţie
pentru una din misticele cele mai importante din cadrul Bisericii
Catolice, Tereza Copilului Iisus, care admira această iubire atât de
profundă relatată în evanghelie, prin care Maria Magdalena doreşte să-l
servească pe cel iubit; astfel, Tereza a decis să-şi dedice viaţa celui
pe care mai mult îl iubea: Iisus din Nazaret (cf. LT 169 Sfânta Tereza).
În 1894 a scris: "Iisus ne-a apărat prin persoana Mariei Magdalena”.
O altă mistică remarcabilă din cadrul catolicismului, care a găsit
inspiraţie şi consolare în Maria Magdalena, a fost doctora bisericii,
Tereza de Avila, cea care a relatat că a primit ajutor spiritual de la
Maria Magdalena.
Sursa: Wikipedia și redacția Vopus
Impreuna cu acest manuscris au fost in acelasi codex si Apocrifa lui Ioan si Intelepciunea lui Iisus, o alta apocrifa a Noului Testament. Alte surse ale Evangheliei Mariei Magdalena au fost Papirusul din Oxyrhynchus L 3525 (P.Oxy. L 3525) si Papirusul Rylands 463,
ambele de provienenta Copta si ambele din Egypt. Interesant de
mentionat ca P.Oxy. L 3525, descoperite aproximativ la inceputul
secolului 20 ( prin 1900-06), au fost descifrate si traduse in 1983.
Copia, transcrisa pe pergament adevarat – Pergamon Technique si papirus
(reconstruit) , se afla in posesia mea.
Din Papirusul Berolinensis 8502 lipsesc 6
pagini de la inceput si 4 din mijlocul lui, reconstructia partiala s-a
facut cu ajutorul celorlalte fragmente gasite si descifrate in 1983.
Aceasta Evanghelie contine o discutie la care iau parte in afara de
Maria, Petru, Andrei si Levi. Discutia are loc dupa Invierea lui Iisus
si reintoarcerea sa in ceruri. Petru o roaga pe Maria sa le comunice si
sa-i desluseasca rosturile ascunse ale spuselor lui Iisus. Maria le
comunica spusele lui Iisus si le comenteaza. Andrei nu crede nici in
spuse si nici in comentariile Mariei. Petru considerandus-se Apostolul
senior nu da crezare si o admonesteaza. Levi si Maria de o parte si
Petru cu Andrei de cealalta. De Boer, care este una din cele mai
serioase specialiste in subiectele discutate, sustine cu tarie ca
aceasta Evanghelie nu poate fi gnostica. Cand este sustinuta si de Karen
King de la Harvard, nu ramane decat sa spunem : Amin asa este!
Ceea ce intuim din cititul acestei Evanghelii, pozitiile clare ale o parte din Apostoli (1) o femeie nu poate fi Apostol; (2) au existat in diferite practici religioase o sumedenie de dispute; (3) a existat o aripa conservatoare fata de o aripa mai ezoterica si liberala; (4) Apostolii barbati au castigat partida si astazi in scaunul lui Petru la Roma sta un barbat si nu va sta niciodata o femeie.
Interesant ar fi pentru o parte
din noi cand si daca vom ajunge la portiile raiului sa nu-l gasim pe
Petru, ci pe Maria Magdalena.
BibliografieMeyer, Marvin. The Gospels of Mary. San Francisco: Harper, 2004.
King, Karen L., The Gospel of Mary of Magdala: Jesus and the First Woman Apostle. Santa Rosa: Polebridge Press, 2003.
De Boer, Esther A., The Gospel of Mary Listening to the Beloved Disciple. London: Continuum, 2006 (2005).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu