Codul Bibliei ! sau Cartea Vietii!

Intamplator sau nu, coincidenta sau nu ? Intrebare: Care este cel mai scurt capitol din Biblie? Raspuns: psalmul 117 Intrebare: care este cel mai lung capitol din Biblie? Raspuns: psalmul 119 Intrebare: care este capitolul din centrul Bibliei? Raspuns: psalmul 118  Sunt 594 capitole inainte de ps. 118 si 594 capitole dupa ps. 118. Aduna aceste numere si vei obtine 1188. Intrebare: ce verset este in centrul Bibliei? Raspuns: psalmul 118:8 Spune acest verset despre voia perfecta a lui Dumnezeu pentru vietile noastre? Data viitoare cand cineva te intreaba cum poate afla voia perfecta lui Dumnezeu pentru viata lui, trimite-l in centrul Cuvantului lui. O rugaciune simpla pentru apropiati, parinti, rude, prieteni ar putea suna asa:  Tata ceresc, binecuvinteaza pe prietenii/rudele mele si ajuta-i in ceea ce sti tu ca ar avea nevoie astazi. Umplele viata de pace, prosperitate si putere ca sa se poata apropia de tine. Amin!    Codul Bibliei "Iar tu Daniele, ţine ascunse cuvintele şi pecetluieşte cartea până la sfârşitul lumii."  Daniel, 12:4.        Cercetările unor oameni de ştiinţă au confirmat, în ultimii ani, o ipoteză (de altfel mai veche, dar nedemonstrată) care susţinea că în Biblie există inclus, alături de informaţiile spirituale evidente şi un anumit cod secret care poate dezvălui evenimente care au avut loc cu mii de ani după ce a fost scrisă Biblia.   Codul biblic a fost descoperit în versiunea originală a Bibliei, în limba ebraică, în Vechiul Testament. Cel care a descoperit codul biblic este Dr. Eliyahu Rips, care este la ora actuală unul din cei mai mari experţi din lume în teoria grupurilor, un domeniu al matematicii care stă la baza fizicii cuantice.           Eliyahu Rips este un om modest. El are, mai mereu, tendinţa de a acorda altora meritul pentru propriile sale realizări, astfel încât la prima vedere nimeni nu ar bănui că de fapt el este un matematician de renume mondial. Majoritatea ziariştilor care l-au văzut au fost tentaţi să susţină că descoperirile sale nu au nimic de luat în seamă. Descoperirea lui Rips a fost însă confirmată de matematicieni de renume de la Harvard, Yale şi Universitatea Ebraică. Acest cod a fost verificat, de asemenea, şi de un specialist în cifruri şi coduri de la Ministerul Apărării al SUA şi a mai trecut cu succes trei expertize efectuate de specialişti la care a făcut apel o importantă revistă de matematică din SUA.           Teoria legată de codul biblic a devenit mai cunoscută în mass-media şi a fost luată mai în serios, abia după un  tragic eveniment prezis cu ajutorul codului şi care, datorită faptului că nu a fost luat în seamă de persoana direct vizată, s-a adeverit mai apoi, din păcate. Iată derularea evenimentelor: la 1 septembrie 1994, ziaristul american Michael Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a-i înmâna lui Ytzhak Rabin următoarea scrisoare:           "Un matematician israelian a descoperit în Biblie un cod secret care pare să dezvăluie amănunte ale unor evenimente care au avut şi au loc la sute şi mii de ani după ce a fost scrisă Biblia. Motivul pentru care vă aduc la cunoştinţă acest fapt este acela că singura dată când numele dumneavoastră complet, Ytzhak Rabin, apare în Biblie, el este intersectat de expresia "criminal va asasina". Faptul n-ar trebui tratat cu indiferenţă, deoarece atât asasinarea lui Anwar el-Sadat, cât şi atentatele cărora le-au căzut victime John şi Robert Kennedy sunt, de asemenea, codificate în Biblie.           Cred că sunteţi într-un real pericol, dar acest pericol poate fi evitat."           La 4 noiembrie 1995, a venit cumplita adeverire: un glonţ în spate, tras lui Yitzak Rabin, de către un om care se credea investit cu o misiune divină. Aceasta era o crimă codificată în Biblie acum peste 2000 de ani.           Acelaşi ziarist - Michael Drosnin - a mai urmărit să-l avertizeze pe şeful Cartierului General al Serviciului de Contrainformaţii al Israelului despre războiul din Golf şi de intenţia Irak-ului de a lansa rachete asupra Tel-Aviv-ului. Rips îi arătase ziaristului o secvenţă din codul biblic unde cuvintele "Hussein", "Scud" şi "rachetă rusească" apăreau codificate împreună. De asemenea "Hussein a ales o zi" era o expresie  ce apărea în acea secvenţă. Aprofundând căutările în acest sens, Rips a găsit în cod "foc în 3 Şevat" - dată din calendarul ebraic ce corespundea zilei de 18 ianuarie 1991.  Aceasta a şi fost ziua în care Irak-ul a lansat prima rachetă Scud împotriva Israelului confirmând datele oferite de cod. La întrebarea lui Drosnin "Cine poate şti cu 3000 de ani înainte că va fi un război în Golf, ca să nu mai vorbim de lansarea unei rachete împotriva Israelului pe 18 ianuarie?", Rips a răspuns foarte tranşant: "Dumnezeu!".           După aceste evenimente prezise de cod şi mai apoi adeverite, Michael Drosnin declara următoarele: "În mod cât se poate de limpede, codul nu este la fel ca profeţiile lui Nostradamus, nu este ceva de genul "o stea se va arăta pe cer de la Răsărit şi un mare rege va cădea" cuvinte ce pot fi interpretate ulterior, astfel încât să corespundă oricărui eveniment care se petrece în realitate. Nu, aici este vorba de detalii la fel de precise ca acelea din ştirile transmise de CNN, toate acestea fiind descoperite înainte ca evenimentul să se producă."           Teoria lui Rips despre codul biblic consideră Biblia ca o gigantică grilă de cuvinte încrucişate. Pentru a găsi codul, Rips a eliminat toate spaţiile dintre cuvinte şi a transformat întrega Biblie originală într-un şir continuu de litere, cuprinzând 304.805 caractere. Informaţiile sunt obţinute prin selectarea a fiecărei a N-a literă, unde N are o valoare precisă şi corespunzător aleasă - de exemplu: 4,5,12,18,etc. Un exemplu foarte simplu ar fi următorul: avem propoziţia "Cum să obţii date", pe care o compactăm şi ea devine "cumsăobţiidate" din care vom selecta, începând cu prima, fiecare a cincea literă: "cumsă obţii date" şi rezultă astfel cuvântul "cod".           Cu ajutorul unui calculator, sunt căutate în această matrice formată de textul biblic adus în forma descrisă mai sus, cuvinte şi fraze ascunse de codurile de intervale. Se începe de la prima literă a Bibliei şi se caută pentru fiecare secvenţă de intervale posibilă cuvintele pe care noi le solicităm, care sunt descifrate cu intervale de una, două, trei litere, ş.a.m.d. până la câteva mii. Apoi se repetă aceeaşi operaţie de căutare începând de la cea de-a doua literă şi continuând astfel până la ultima literă a Bibliei. După ce găseşte cuvântul-cheie, calculatorul începe să caute informaţii asociate aflate cât mai aproape de acesta. Astfel, de exemplu, unde a fost găsit numele Rabin, se aflau alături şi alte date: Amir (care s-a dovedit ulterior a fi chiar numele asasinului), Tel Aviv, anul ebraic 5756 care începea în septembrie 1995, toate aceste  informaţii reale fiind codificate în acelaşi pasaj.           Primul indiciu modern al codificării Bibliei a fost găsit, cu peste cincizeci de ani în urmă, de către H. M. D. Weissmandel, un rabin din Praga. Acesta observase că, dacă sărea cincizeci de litere, şi apoi alte cincizeci şi apoi alte cincizeci, găsea cuvântul "Tora", înscris la începutul "Genezei". De asemenea , observase că aceeaşi secvenţă de intervale ortografia din nou cuvântul "Tora" în "Ieşirea", "Numerii" şi "Deuteronom". Weissmandel nu a dat niciodată această descoperire publicităţii. Discipolii săi au publicat însă, ulterior, o carte cu tiraj limitat "Torat Hemed", în 1958, în care se făcea pe scurt referire la cercetările rabinului Weissmandel în legătură cu codul, pe care acesta le efectuase în perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. Unul dintre aceşti discipoli, rabinul Azriel Tauber, a relatat că în acei ani, dinaintea apariţiei calculatoarelor, Weissmandel transcrisese întregul text al Torei pe fişe cuprinzând câte 100 de litere, dispuse pe 10 rânduri de câte 10 litere, şi apoi căutase cuvinte  ortografiate cu litere aflate la intervale echidistante.           Primul savant modern, omul care a înţeles mecanica sistemului nostru solar şi a descoperit forţa gravitaţiei, Sir Isaac Newton, era şi el încredinţat de faptul că în Biblie există un cod secret care dezvăluie viitorul. Newton a învăţat ebraica şi a urmărit aproape jumătate din viaţă să descopere acest cod. Isaac Newton considera acest cod mult mai important decât legea atracţiei universale.          J. M. Keynes, biograful lui Newton, susţine că acest cod biblic a fost o obsesie pentru marele savant. Când Keynes a văzut documentele lui Newton a avut un şoc: cea mai mare parte a lucrărilor lui Newton nu se refereau aşa cum se aştepta el, la matematică sau la astronomie ci la teologie esoterică. Acele scrieri dezvăluiau faptul că marele fizician era încredinţat că în Biblie era ascunsă o profeţie a istoriei omenirii. Newton avea certitudinea că Biblia, de fapt chiar întregul univers, era o criptogramă alcătuită de Dumnezeu, pe care el voia să o descifreze.           Newton nu a reuşit însă să descopere acest cod. Munca sa nu a dat nici un rezultat, oricare au fost formulele matematice aplicate. Descoperirea care i-a scăpat lui Newton a fost făcută de Eliyahu Rips, pentru că matematicianul israelian dispunea de un instrument esenţial pe care Newton nu-l avea: un calculator. Se pare că textul ascuns al Bibliei a fost  codificat cu un fel de "zăvor" temporizat, care nu a putut fi deschis până la descoperirea calculatorului.          Cu tot scepticismul unor matematicieni, nimeni nu a putut găsi vreo eroare în demonstraţia matematică. Nimeni nu a putut să infirme cu argumente solide faptul uluitor că Biblia era codificată şi că dezvăluia evenimente care ulterior s-au petrecut după descrierea ei.      Unii oameni de ştiinţă, mai convenţionalişti, nu au acceptat codul. Un astfel de exemplu a fost cel al lui Avraham Hasofer, care a atacat codul biblic înainte ca Rips să fi publicat demonstraţia matematică. Hasofer a argumentat că este posibil ca anumite tipuri de configuraţii să existe în orice ansambluri mari de date.           La atacul lui Hasofer, Rips a replicat că este posibil ca, de exemplu, să găseşti într-un ansamblu de date suficient de mare numele lui Saddam Hussein. Dar este aproape imposibil să găseşti termenii "Scud", "rachetă rusească" precum şi data declanşării războiului, în acelaşi loc, dezvăluite într-un mod anticipat.           Nimeni nu poate înţelege încă, modul în care a fost creat codul. Toţi oamenii de ştiinţă care au constatat realitatea codului biblic, sunt de acord cu faptul că nici cele mai rapide calculatoare de care dispunem în ziua de astăzi şi nici toate computerele de pe pământ lucrând împreună n-ar fi putut să codifice Biblia, aşa cum a fost ea codificată acum trei mii de ani în urmă. Rips declara că: "Este vorba de o minte care depăşeşte cu mult orice imaginaţie a noastră. Informaţia inclusă în cod este probabil infinită."            Nimeni nu ştie dacă, nu cumva, fiecare dintre noi, cu tot trecutul şi viitorul său, figurează în vreun cod de nivel superior şi încă necunoscut al Bibliei şi dacă aceasta nu este într-adevăr o "Carte a Vieţii". Toţi marii conducători ai lumii din timpul celui de-al doilea război mondial - Roosvelt, Churchill, Stalin, Hitler - sunt menţionaţi în cod. America, "revoluţie" şi anul 1776 apar la un loc. Napoleon este codificat alături de Franţa dar şi de Waterloo şi Elba.            "Când am folosit un calculator, am dat lovitura", relatează Rips. El a povestit că a găsit mult mai multe cuvinte codificate decât prevedea domeniul statisticii în virtutea "legilor hazardului", iar atunci a fost cel mai fericit moment din viaţa sa.  Rips a elaborat un model matematic complex care, atunci când a fost implementat pe un program de calculator, a confirmat faptul că Vechiul Testament este, într-adevăr, codificat. Rips s-a împotmolit însă în drumul spre "victoria finală", care trebuia să fie o metodă simplă şi elegantă de a dovedi realitatea codificării Bibliei.  Pentru a reuşi, a fost ajutat de fizicianul israelian Doron Witzum, care a completat modelul matematic.           În rezumatul de pe pagina de deschidere a referatului asupra experimentului lor iniţial, intitulat "Secvenţe de litere echidistante în Geneză" se menţiona: "Analiza indică faptul că în textul "Genezei" sunt intercalate informaţii ascunse sub forma unor secvenţe de litere echidistante. Rezultatul este semnificativ în proporţie de 99,998%". Rips şi colegii lui căutaseră numele a 32 de mari învăţaţi, înţelepţi, din epoca biblică până în vremurile moderne, pentru a determina dacă numele şi datele calendaristice ale naşterii şi morţii lor erau codificate în prima carte a Bibliei. Pe de altă parte, căutaseră aceleaşi nume şi date şi în traducerea ebraică a romanului "Război şi pace", al lui Tolstoi, precum şi în alte două texte originale ebraice. În Biblie, numele şi datele erau codate laolaltă, pe când în "Război şi pace" şi în celelalte două cărţi, nu.Probabilitatea ca informaţiile codificate să apară datorită unor coincidenţe accidentale s-a dovedit, în cele din urmă, a fi de 1 la 10 milioane. În cadrul experimentului său final, Rips a luat cele 32 de nume şi 64 de date şi le-a amestecat în 10 milioane de combinaţii diferite, astfel încât 9 999 999 dintre ele să nu corespundă şi doar o singură combinaţie să fie corectă. Apoi a efectuat o verificare pe calculator, pentru a vedea care dintre cele 10 milioane de combinaţii dădea cel mai bun rezultat şi a constatat că numai în Biblie numele şi datele corecte apăreau împreună. "Nici una dintre combinaţiile aleatorii nu era corectă. Rezultatele erau 0 contra 9 999 999 sau, altfel spus, 1 la 10 milioane."           Astfel de experimente, cum este cel descris anterior au mai fost realizate folosind şi alte opere literare cum ar fi "Crimă şi pedeapsă", de Dostoievski, un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu şirul de litere din Biblie. Aici numele Yitzac Rabin nu apărea deloc, în nici o secvenţă de intervale. Alte nume codificate în Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy apăreau şi aici. Cu toate acestea, în timp ce în Biblie cuvintele ce apăreau după numele lui Kennedy erau "va muri", iar oraşul Dallas era codificat în acelaşi pasaj, în "Crimă şi pedeapsă" nu apărea nici un fel de asociaţie logică. La fel, "Shakespeare" apărea o singură dată în romanul lui Dostoievski, dar nicidecum asociat cu numele unor opere ale sale cum apare acesta în Biblie."Distincţia dintre prezent, trecut şi viitor este doar o iluzie, oricât ar fi de persistentă." Albert Einstein, 1955 codificări şi în alte scrieri l-au ajutat pe Rips să-şi susţină teoria, şi să concluzioneze: "Fireşte că dacă s-ar căuta suficiente exemple într-o altă carte, s-ar găsi până la urmă unele cuvinte asociate logic sau apărând la un loc. Dar numai în Biblie apar informaţii asociate în mod constant şi coerent. Nimeni nu a descoperit nimic asemănător în nici o altă carte, în nici o traducere şi în nici un alt text ebraic original, cu excepţia Bibliei."         Un criptograf veteran de la strict secreta National Security Agency din SUA, Harold Gans era sigur că putea dovedi falsitatea demonstraţiei realizată de Rips pentru codul biblic. Gans a realizat propriul său program de calculator şi a refăcut căutările făcute de Rips în codul biblic, în legătură cu datele despre cele 32 de personalităţi care apăreau codificate în Biblie. Spre marea uimire a lui Gans, informaţiile existau: datele la care se născuseră şi muriseră acele personalităţi, erau codificate în Biblie împreună cu numele lor. Lui Gans nu i-a venit să creadă, dar tot mai era convins că nu există nici un cod în Biblie. Astfel, el a hotărât să caute şi alte informaţii în legătură cu cele 32 de personalităţi care apăreau codificate în Biblie, în speranţa că va găsi ceva cu care  să dea la iveală falsul din experimentul lui Rips, eventual chiar şarlatania matematicianului israelian. Gans a pornit de la ipoteza că, dacă există un cod adevărat, atunci el ar trebui să conţină şi informaţii exacte despre localităţile unde s-au născut cele 32 de persoane codificate. După aproximativ 400 de ore de căutări, Gans a verificat concordanţa celor 32 de nume cu localităţile lor natale. În plus, Gans a mai realizat o căutare asemănătoare  pentru alte 34 de personalităţi cunoscute, pentru care a verificat concordanţa nume-loc de naştere, iar rezultatul a fost exact. Concluzia lui Gans a fost că în Biblie sunt codificate informaţii despre trecut şi viitor într-un mod care exclude din punct de vedere matematic, orice coincidenţă, iar acest gen de informaţii nu se găsesc în nici un alt text. După spusele lui Gans, experimentele pe care le-a realizat în legătură cu codul Bibliei l-au transformat dintr-un ateu convins într-o peroană profund religioasă.          Rips şi Wiztum au prezentat articolul lor uneia dintre cele mai importante reviste americane de matematică, "Statistical Science". Mai mulţi matematicieni care lucrau pentru acea revistă au verificat demonstraţia matematică ce susţine existenţa codului. Teoria codului Bibliei a trecut cu succes şi toate aceste teste, fiind astfel acceptată de "Statistical Science".           În continuare vă prezentăm unele exemple de personalităţi marcante ce apar codificate în Biblie, precum şi menţiunile despre acestea pe care le oferă codul:   Homer apare codificat ca fiind "poet grec";   Shakespeare apare codificat ca "reprezentant pe scenă", alături fiind codificate şi unele opere a lui: "Hamlet" şi "Macbeth".   Şi Beethoven şi Bach apar codificaţi în Biblie, pentru fiecare apărând menţiunea "compozitor german".   Mozart apare şi el în cod alături de cuvintele "compozitor" şi "muzică",   iar Rembrant este codificat "pictor olandez".           Fiecare progres al tehnologiei moderne a fost înregistrat în codul biblic.  Fraţii Wright apar codificaţi alături de cuvântul "avion",  Edison este codificat cu "electricitate" şi "bec electric",   iar Marconi este codificat cu "radio".  Newton apare codificat cu "gravitaţie". După cum am menţionat anterior, Newton intuia existenţa unui cod ascuns în Biblie, pe care însă nu l-a aflat; codul însă, "ştia" de Newton, deoarece, în codul biblic, alături de expresia "codul Bibliei" apare şi numele lui Newton.   Einstein apare codificat în Biblie doar o singură dată:"s-a prezis o persoană cu mintea ageră" apare în acelaşi loc. Cuvântul "ştiinţă", peste care se suprapune expresia "o nouă şi excelentă înţelegere" intersectează numele savantului. Şi chiar deasupra lui "Einstein", textul ascuns menţionează "el a răsturnat realitatea prezentă". Teoria relativităţii, principala descoperire a lui Einstein, este de asemenea codificată. Este posibil ca şi teoria "câmpului unificat" să fie codificată în Biblie. Împreună cu numele lui Einstein, în matricea în care figurează unica  lui menţiune, împreună cu teoria relativităţii, codul oferă şi indiciul "adăugaţi o a cincea parte", lucru pe care l-a urmărit şi Einstein în studiile sale despre "a cincea forţă".    În iulie 1994, lumea a asistat la cea mai mare explozie observată în sistemul nostru solar. O cometă a supus planeta Jupiter unui bombardament echivalent cu forţa a peste un miliard de megatone generând globuri incandescente de mărimea Pământului. Coliziunea cometei cu Jupiter este codificată de două ori în Biblie, o dată în Geneza şi o dată în Isaia.   Cometa "Shoemaker - Levy", apare de ambele dăţi cu numele complet - numele astronomilor care au descoperit-o în 1993, iar impactul cu Jupiter este codificat aproape ca o reprezentare grafică.   În codul Bibliei, numele cometei şi numele planetei Jupiter se intersectează de două ori, iar data impactului era menţionată anticipat: 16 iulie. Astfel, evenimentul pe care astronomii fuseseră în măsură să-l prevadă doar cu câteva luni înainte de a se produce, a fost prezis în codul Bibliei cu 3000 de ani înainte de a avea loc.    Despre ocuparea Tibetului de către chinezi, în codul biblic apare "Şi i-a pus sub pază în temniţă", expresie care intersecteză cuvântul "Tibet".    Marea criză economică prin care a trecut SUA, în 1929, este codificată împreună cu prăbuşirea pieţei bursiere. "Colaps economic" şi "criză" apar laolaltă în Biblie, alături de cuvântul "acţiuni". Anul în care s-a declanşat criza, 1929 - adică 5690 în calendarul ebraic - este codat în acelaşi pasaj.   Un alt eveniment bulversant petrecut pe scena politică a Statelor Unite, căderea lui Richard Nixon în urma afacerii Watergate, este de asemenea codificat în Biblie. "Watergate" apare împreună cu "Nixon" şi cu anul în care acesta a fost silit să demisioneze - 1974. În pasajul în care a fost codat "Watergate", textul codat al Bibliei formează o întrebare: "Cine este el? Preşedinte, dar a fost alungat."   De asemenea, cu şase luni înaintea alegerilor pentru preşedinţia SUA din 1992, codul a dezvăluit alegerea lui Clinton. Alături de "Clinton" apărea viitorul său titlu: preşedinte".   Aselenizarea primei nave pământene pe Lună este codificată şi ea în Biblie. "Om pe lună" apare în cod împreună cu "navă spaţială" şi "Apollo 11". Până şi data la care Neil Amstrong a făcut primul pas pe Lună - 20 iulie 1969 - se regăseşte în Biblie. Cuvintele lui Amstrong: "Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire" îşi găsesc şi ele ecoul în codul biblic: în pasajul unde apare data aselenizării, "Luna" este intersectată de expresia "Realizat de omenire, realizat de om".           Cu acest gen de exemple am mai putea continua, însă cele oferite până acum sunt suficiente pentru a demonstra realitatea codului. Ar mai fi totuşi interesant să aflaţi rezultatele unor căutări în codul Bibliei ce au avut drept scop aflarea mai multor informaţii despre România. Astfel au fost găsite informaţii impresionante despre ţara noastră, chiar dacă nu s-a folosit un program foarte performant de căutare în codul biblic. Textele biblice pe care noi le-am avut la dispoziţie pentru căutare au fost următoarele:           -  textul original în ebraică al Genezei, aşa cum apare el în cea mai cunoscută ediţie a Bibliei - "Biblia de la Ierusalim";           - o traducere în greceşte a Noului Testament, recunoscută ca fiind foarte valoroasă;           - cea mai veche şi mai importantă traducere în engleză a textului Noului Testament, ce aparţine versiunii cunoscute sub numele "King James Version", publicată în 1611.     Chiar dacă cele mai numeroase şi autentice informaţii pot fi găsite apelând în special la textul original al Bibliei, cel în ebraică, datorită încărcăturii spirituale excepţionale pe care o are textul biblic, anumite date se pot afla chiar în cazul în care apelăm la unele traduceri inspirate ale Bibliei. Cu toate că în cele trei surse conţinute în programul de căutare în codul biblic (menţionate mai sus) nu am avut la dispoziţie traducerea integrală a Bibliei, chiar şi o bază de date limitată a fost de natură să ofere unele informaţii profunde.   Pentru traducerea în română a pasajelor din Biblie a fost folosit textul Bibliei în limba română.           În textul ebraic original al Genezei, numele României apare codificat de 17 ori. Cele mai relevante informaţii le-am considerat a fi prezente în următoarele trei exemple:           - în secvenţa de mai jos, alături de "România" (ortografierea ebraică a numelui ţării noastre este încadrată în text) apar următoarele citate:  "Iată Eu (Dumnezeu) sunt cu tine şi te voi păzi pe orice cale vei merge..." şi "nu te voi lăsa până nu voi împlini toate câte ţi-am spus". (Geneză, cap. 28, versetul 15).           - într-o altă secvenţă din originalul Genezei în care apare codificat numele "România", textul care intersecteză numele ţării este următorul: "Şi cutremurându-se Iacov a zis: "Cât de  misterios este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" (Geneza, cap. 28, versetul 17).           - în cea de-a treia situaţie, numele codificat  "România" este intersectat de citatul următor: "Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse, şi l-a pus în grădina cea din Eden, ca s-o lucreze şi s-o păzească." (Geneza, cap 2, versetul 15).           În textul Noului Testament tradus în greceşte, numele "România" apare de 2 ori. Informaţii mai importante au fost găsite în secvenţa pe care o prezentăm mai jos: numele "României" este codificat mai sus cu următorul pasaj: "Zis-a lui Stăpânul: "Bine slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău." (Matei, cap 25, versetul 21).           În cazul Noului Testament tradus în engleză, numele "România" apare de două ori. Vă prezentăm o secvenţă concludentă  şi pentru această căutare în codul Bibliei: în secvenţa de text care va urma se observă cu uşurinţă cum expresia "His own house Jesus", care se traduce prin "însăşi casa lui Iisus", intersectează numele României. Toate aceste informaţii din codul biblic vin să confirme profeţiile despre ţara noastră, şi anume că România a fost aleasă de Dumnezeu, să fie centrul spiritual al planetei în epoca ce va urma.          Majoritatea oamenilor consideră că Biblia este o simplă carte şi doar pentru o mică parte dintre aceştia, Biblia este o lucrare divin inspirată.  Având în vedere informaţiile despre codul biblic, putem spune că a început un nou mod de explorare a Bibliei. Toţi cei care au avut posibilitatea să se convingă de existenţa codului Bibliei condideră acum că, ceea ce numim noi Biblie - cartea propriu-zisă - este doar primul său stadiu (nivel). Biblia s-a dovedit a fi şi un program de calculator, nu doar o carte pe care Rips a introdus-o într-un computer, ci un program pe care autorul său l-a conceput ca interactiv şi mereu adaptabil. Codul Bibliei se prezintă ca o serie de revelaţii temporizate, fiecare dintre ele fiind programată pentru a corespunde nivelului epocii sale. Eliyahu Rips spunea referitor la cod: "Cantitatea de informaţii din codul biblic este incalculabilă şi probabil infinită. Iar acesta nu este decât începutul, primul nivel şi cel mai simplu al codului biblic. Codul este mai puţin asemenea unui joc de cuvinte încrucişate, cât mai degrabă, asemeni unei holograme. Noi observăm doar matrice, adică tablouri bidimensionale, când probabil ar trebui să privim în cel puţin trei dimensiuni, dar nu ştim cum."

  

Ca romanca ca nu pot sa spun decat ce spune si ps. 22/23:6 : 

"Da, fericirea si indurarea ma vor insoti

       in toate zilele vietii mele 

          Si voi locui in casa Domnului pana la sfarsitul zilelor mele!"

 Cine nu va fi gasit scris in Cartea Vietii va fi aruncat in iazul de foc.

Povestea olarului lenes si a inteleptului mut !

A fost odată un olar care trăia într-un sat uitat de lume. Visul lui era să ajungă în marea Cetate, unde să poată avea propria prăvălie de vase, oale şi obiecte ceramice. Dar şansele lui erau mici, pentru că olarul era foarte leneş şi muncea doar pentru a-şi asigura traiul zilnic.
Într-o zi olarul întâlni un călător care îi spuse că într-un sat vecin trăieşte într-o colibă un înţelept care poate să-ţi ofere orice răspuns. Ce era ciudat la el era că nu ieşea niciodată din colibă şi nici măcar nu vorbea. Cel care dorea să-i pună o întrebare trebuia să bată la uşă apoi să deschidă un oblon îngust prin care se vedeau în semi-întunericul dinăuntru doar ochii înţeleptului mut. Apoi trebuia să-i pună o întrebare, iar înţeleptul îi răspundea din ochi, omul putea citi răspunsul în expresia acestora.
Auzind asta, olarul alergă imediat în satul vecin, la coliba cu pricina. Ciocăni uşor, apoi trase oblonul de pe uşă. Prin fanta îngustă, văzu cu greu nişte ochi ce îl priveau din întuneric.
Îi puse pe nerăsuflate întrebarea: "Cum pot să ajung să prosper în marea Cetate?" apoi se uită cu atenţie la expresia celui dinăuntru. Şi văzu nişte ochi plictisiţi..nepăsători, total indiferenţi. În acel moment realiză că aşa a fost şi el faţă de meseria lui, leneş şi nepăsător! Îşi spuse: "Până acum am stat şi am aşteptat şansa ideală, să mă lovească din senin. Dar răspunsul e foarte simplu, trebuie să muncesc eu mai mult pentru a mă apropia de ţelul meu!""Oare câţi oameni fac aceeaşi greşeală?" se mai întrebă el. "Peste tot văd oameni care se plâng de lipsa de şansă în loc să pună mâna şi să facă ceva.."
În următoarele luni începu să modeleze oale şi ulcioare zi de zi, pe care le vindea în satele apropiate, şi rezultatele nu întârziară să apară. Deja câştiga bine, iar o mare parte din bani îi punea deoparte pentru a-şi permite să se mute în Cetate. Cu toate astea, îşi dădea seama că nu era suficient şi în acest ritm i-ar fi trebuit ani întregi. Şi pe deasupra, la sfârşitul zilei nu se simţea împlinit de munca lui. Aşa că porni iar spre coliba înţeleptului mut, gândindu-se cu nerăbdare la reîntâlnire. Coliba arăta la fel, în paragină, puteai să juri că nu locuieşte nimeni acolo. Bătu în uşă după obicei, apoi trase oblonul şi puse întrebarea cu ardoare: "Cum pot să vând mai mult pentru a-mi permite să plec în marea Cetate?" Ochii dinăuntru erau trişti, obosiţi, lipsiţi de lumină. "Privirea unui om singuratic, izolat de lume", gândi el. Şi atunci îşi aminti de propria singurătate, de faptul că nu avea prieteni şi îşi evita mereu rudele. Pentru că îi era frică să nu îi ceară bani sau alt ajutor.
A doua zi plecă în târg cu un singur gând: să vândă atât de multe oale încât să-şi poată ajuta toate rudele, vechii prieteni şi chiar vecinii cu care nu se înţelegea foarte bine. Toţi cunoscuţii lui erau oameni sărmani care abia se descurcau de pe o zi pe alta. După o lună, vindea şi câştiga aproape de 2 ori mai mult şi nu numai că ajutase mulţi oameni cu bani şi mâncare, dar îi rămânea şi lui o sumă impresionantă. Câştiga atât de bine încât peste puţin timp reuşi să-şi ia o căsuţă în marea Cetate, unde visase mereu să ajungă.
Târgul era mult mai mare în Cetate. Pe aici treceau călători care veneau de peste mări şi ţări şi care aveau pungile doldora de bani. Olarului îi mergea foarte bine şi îşi făcuse mulţi prieteni, căci îşi păstrase obiceiul de a ajuta oameni aflaţi la nevoie. Dar înca era departe de ţelul lui. Pentru a-şi deschide prăvălia pe care o visase, unde să aibă ucenici şi vânzători care să lucreze pentru el, avea nevoie de mult mai mult. Şi deja muncea de dimineaţa pînă seara şi vindea aproape tot ce producea. De data asta abia aştepta să ajungă din nou la coliba înţeleptului. Şi avea încredere deplină că îşi va primi răspunsul, ca şi în celelalte dăţi. Ajuns în faţa colibei, fu cuprins de un sentiment ciudat. Era şi mai dărăpănată, arăta de-a dreptul părăsită. "Oare o fi murit?" se întrebă el şi îl trecu un fior. Ciocăni în uşă cu mâini tremurânde şi deschise oblonul îngust. Un sentiment de recunoştinţă îi cuprinse inima când văzu din nou ochii în întuneric."Muncesc de dimineaţa până seara şi vând tot ce produc. Dar tot nu e suficient pentru a-mi permite să deschid prăvălia mea. Ce aş putea face diferit pentru a câştiga mai mult?" şi se uită cu atenţie în ochii înţeleptului mut. Privirea din întuneric era de această data vie, îndârjită. Olarul putea citi în ea determinare, dar şi disperarea unui om pe cale să-şi piardă speranţa. Apoi se gândi la viaţa lui din ultimul timp. Pe de-o parte era foarte mulţumit că se mutase în Cetate şi că prospera, dar pe de altă parte muncea atât de mult încât nu se mai putea relaxa şi bucura de viaţă.
În următoarea dimineaţă se trezi mult mai odihnit, parcă era mai uşor. Îşi savură micul dejun la umbra copacilor din grădină, gândindu-se cât de recunoscător este pentru viaţa lui. Abia acum îşi dădea seama cât de bine este să te şi opreşti din când în când să te bucuri de lucrurile mărunte, cum ar fi aroma ceaiului sau mirosul florilor sălbatice. Apoi făcu ceva ce nu făcuse de foarte mult timp: plecă direct spre târg, fără să modeleze nici o oală. De obicei începea ziua muncind din greu, apoi fugea repede după-amiază să-şi vândă creaţiile. Luă doar câteva ulcioare făcute de el mai demult. Erau cele mai frumoase, le păstra în locuinţa lui pentru a-i încânta ochii.
Dimineaţa, lumea din târg era diferită. Erau alţi muşterii, călători veniţi din alte părţi. Printre ei, olarul remarcă un personaj aparte, îmbrăcat în haine scumpe. Avea trăsături nobile şi din mersul lui se vedea că era un om puternic şi hotărât. Omul se opri chiar în faţa olarului şi începu să studieze cu atenţie ulcioarele lucrate cu migală."Nu am mai văzut nicăieri asemenea îndemânare", spuse el. "Ce ai zice să lucrezi ceramică pentru Curtea Regală? Ai fi plătit de cinci ori mai mult faţă de cât câştigă un olar de rând" Olarul nostru nu-şi mai încăpea în piele de bucurie..să producă pentru feţele regale! Cu banii câştigaţi ar putea să-şi deschidă prăvălia în câteva luni! Şi toate astea doar pentru că a decis în acea zi să se relaxeze şi să fie deschis la ceva nou! Primul lucru la care s-a gândit după această întâmplare a fost să-i mulţumească înţeleptului mut. Îl ajutase aşa de mult şi nici măcar nu apucase să îl vadă complet la faţă! Vroia să-l strângă în braţe şi să-i spună cât de mult au contat întâlnirile lor..Ajuns la colibă, bătu la uşă iar apoi deschise oblonul. Ochii dinăuntru străluceau de bucurie ca niciodată."Mare înţelept, ştiu că eşti mai retras de felul tău, dar vreau să-ţi mulţumesc din suflet şi să-ţi povestesc cât de mult m-ai ajutat!", spuse olarul. Apoi deschise uşa şi rămase înmărmurit. 

 

 Înăuntru, dincolo de uşă, era doar o oglindă.

Puterea rugaciunii !

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul "material" al acestui fenomen divin. "O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologi e al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg . 

"Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei."
Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut - a masurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea" completă a cortexului cerebral. 

Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană. 

Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.

Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui.

Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl , instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacxitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.

Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare..De aceea, în Rusia , clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.
Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos.
Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ : omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.

Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire.

A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandările Ortodoxe si catolice de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.

Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.

Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat.
Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca..

Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi. 
"Apa "distinge" nivelul de credinţă al oamenilor.", spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.

De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu, prin experinţă, de 2000 de ani, dar "mecanismul" , fiind divin, nu poate fi explicat în termeni omeneşti.

Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral şi spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru şi a rugăciunii, în general, spusă cu credinţă, am vazut-o cu ochii mei în programul 12 Paşi pentru Alcoolici Anonimi şi Al-Anon (pentru familii afectate de alcoolism). 
Oameni care erau la un pas de moarte sau pacienţi în spitale de boli mentale au suferit transformări miraculoase. Nu numai că le-a dispărut obsesia alcoolului, dar au ajuns să aibă o sănătate perfectă. Pentru a-şi menţine această stare, continuă să se roage, să practice cei 12 Paşi şi să se abţină de la orice substanţă cu propietăţi psihotrope, inclusiv uneori anestezia la dentist. Părintele Ortodox Melethios Weber, în cartea sa
"Doisprezece Paşi de Transformare" (Twelve Steps of Transformation) explică bazele ortodoxe ale programului, care are efecte pozitive şi asupra neortodocşilor, cu condiţia să aibă credinţă în Dumnezeu.(N. T.) 

sursa : internet
Ortodox, inseamna credinta dreapta. Am auzit din gura unui protestant practicant spunand ca ar vrea sa ajunga un ortodox adevarat. 

Sa fie azi pace inlauntru tau. Ai incredere ca esti acolo unde este locul tau, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilitatile infinite care se nasc din credinta in tine si in ceilalti. Foloseste darurile pe care le primesti, care iti sunt date, si da in continuare altora dragostea pe care o primesti. Fii multumit(a) de felul in care esti tu, asa cum esti. Lasa aceasta intelepciune sa patrunda adinc, pana in maduva oaselor si daruieste sufletului tau cantec, muzica, dans, rugaciune si libertatea de a iubi. Asta exista pentru noi toti."

Domnul sa-ti daruiasca pacea sa!

Raspuns la intrebarile despre Dumnezeu !

 Originea Răului din Lume - MERITĂ VĂZUT

Raspuns privitor la iertare !

Orice persoana greseste, oricui i se poate intampla sa jigneasca pe altcineva si chiar sa pacatuiasca impotriva altcuiva in mod accidental. Cum ar trebui sa raspundem atunci cand apar astfel de situatii? Conform Bibliei, ni se cerem sa iertam. Efeseni 4:32 declara:  "fiti buni unii cu altii, milosi, iertati-va unul pe altul, asa cum va iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos" Coloseni 3:13 spune " ingaduiti-va unii pe altii si daca are unul pricina sa se planga de altul , iertati-va unul pe altul. Cum va iertat Hristos, iertati-va si voi"  Ideea principala in ambele pasaje din Scriptura este ca ni se cere sa ne iertam unii pe altii, dupa cum Dumnezeu ne-a iertat pe toti. De ce sa iertam ? Pentru ca noi insine am fost iertati. 

Ar fi simplu de oferit iertarea daca cel ce a gresit ar veni sa-si ceara scuze, dar Biblia ne spune ca ni se cere sa iertam neconditionat. Refuzul de a ierta o persoana demonstreaza ca avem resentimente, amaraciune, ca pastram supararea - niciuna din acestea nefiind  caracteristici ale unui crestin adevarat. In rugaciunea Tatal Nostru ii cerem lui Dumnezeu iertare pentru pacatele noastre si sa ne ofere iertare la fel cum oferim si noi celorlalti. In Matei 6:14-15 Domnul Iisus a spus " daca iertati oamenilor greselile lor si Tatal Vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre".

 In lumina mai multor versete din Biblie care vorbesc despre iertare, textul din Matei 6: 14-15 este cel mai bine inteles in sensul ca oamenii care refuza sa ii ierte pe altii nu au experimentat in mod autentic iertarea lui Dumnezeu in ceea ce ii priveste.

Oricand nu ne supunem poruncilor lui Dumnezeu, de fapt noi pacatuim impotriva lui. Oricand facem un lucru gresit unei persoane, pacatuim nu numai impotriva acelei persoane ci si impotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a iertat TOATE PACATELE prin imensa mila ce a avut-o fata de noi. Noi toti am pacatuit impotriva lui infinit mai mult decat orice rau ar putea sa ne faca o anumita persoana de pe pamant. Dumnezeu ne promite ca atunci cand venim la el sa-i cerem iertare o va face cu bucurie si in mod gratuit, dar conditionat de iertarea pe care o acordam si noi la randul nostru " si ne iarta greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri "

Iertarea pe care am primit-o de la Dumnezeu nu cunoaste margini ( Luca 17:3-4)

Ar trebui sa fie crestinii toleranti cu credintele si religiile altor oameni?

Cei ce se declara in favoarea unei credinte ca fiind superioare altei sau mai rau, pretind ca au cunoasterea adevarului absolut, sunt considerati ingusti la minte si bigoti..

Sunt diverse religii care isi exprima pretentii exclusive reciproce, Biblia ne invata ca omul moare o singura data, religiile occidentale promoveaza ideea reincarnarii. Asadar noi murim o singura data sau de mai multe ori ?

Nu cunoastem decat atat cat ne este permis, dar stim un singur lucru - Iisus a spus " Eu sunt Calea, Adevarul si Viata: nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine " ( Ioan 14:6)

Crestinii recunosc public ca Iisus a inviat din morti si acest lucru nu este negociabil.  Alte lucruri pot fi dezbatute public cum ar fi de exemplu cine a scris Epistola catre Evrei, sau numarul de ingeri din cer, sau alte lucruri care framanta omenirea. Totusi ar trebui sa evitam sa ne inglodam in discutii si dispute legate de aspectele secundare ( 2 Timotei 2:23; Tit 3:9)

Chiar si atunci cand se dialogheaza pe subiecte doctrinare importante, crestinii trebuie sa arate respect. Este una sa nu fi de acord cu un lucru si alta sa fi lipsit de respect fata de persoana cu care ai disputa sau dialogul. Trebuie sa ramanem alipiti de Adevar, dar sa aratam compasiune fata de cei ce pun sub semnul intrebarii Adevarul. 

Apostolul Petru este un bun exemplu de echilibru intre a da un raspuns si a fi o persoana umila : " fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi, dar cu blandete si teama" 

Raspuns la intrebarea care este rostul vietii ? 

Multi se intreaba : 

•  care este rostul vietii mele ?
• cum pot sa am o viata cu scop, implinita si cu satisfactii ?
•  voi avea vreodata posibilitatea sa realizez ceva care sa aiba semnificatie in viata mea ?
  

Exista ata de multi oameni care nu au incetat sa se gandeasca la rostul vietii lor. Ei se uita inapoi in timp si se mira de ce relatiile lor cu alte persoane au fost rupte sau de ce se simt atat de goi chiar si dupa ce au obtinut ce si-au propus.  Un jucator foarte celebru intr-un anumit sport a fost intrebat ce si-ar fi dorit sa-i spuna ceilalti cand a inceput sa joace acel sport. Acesta a raspuns: mi-as fi dorit sa fi existat cineva care sa-mi fi spus ca nu voi gasi nimic in momentul in care voi ajunge in top" 
Multe teluri isi descopera goliciunea numai dupa ce au fost irositi ani de zile pentru a fi implinite.

In societatea umanista de azi oamenii urmaresc multe scopuri, gandind ca in ele vor gasi implinirea. unele dintre acestea includ : succesul,sanatatea, relatiile bune, sexul, distractia, filantropia... Dupa ce si-au vazut implinite aceste scopuri multi au marturisit ca golul adanc din interiorul lor s-a pastrat, avand un sentiment de goliciune pe care nimic nu pare sa il poata umple.

Autorul cartii biblice Eclesiastul a descris acest sentiment atunci cand a spus " Desertaciune! Desertaciune!...Desertaciune a desertaciunilor! Totul e desertaciune"
Acest  autor a avut bogatii peste masura, intelepciune peste cea a oamenilor din toate timpurile, palate, gradini de invidiat pentru orice regi, cele mai bune bucate, cel mai bun vin, cele mai frumoase femei si s-a bucurat de orice forma de distractie existenta. la un moment dat a spus ca orice si-a dorit a avut. Si iata-l tragand linia dupa "viata sub soare" ca sa ajunga la concluzia ca totul este desertaciune. De ce o astfel de goliciune? Intrucat Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem experimenta aici si acum. Solomon, pentru ca despre el este vorba a spus ca Dumnezeu " a pus gandul vesniciei in inimile oamenilor...In inimile noaste suntem constienti ca acest aici si acum nu inseamna totul. 

In Geneza,  prima carte a Bibliei, descoperim ca Dumnezeu i-a creat pe oameni dupa asemanarea sa ( Geneza 1:26), ceea ce inseamna ca suntem mai aproape de asemanare cu Dumnezeu decat orice altceva, orice alta forma de viata. Mai descoperim ca inainte ca oamenii sa cada in pacat si ca blestemul sa vina pe pamant urmatoarele lucruri erau adevarate : 

• Dumnezeu a facut omul o fiinta sociala ( Geneza 2:18-25)
• i-a dat omului o ocupatie (Geneza 2:15)
• Dumnezeu a avut comuniune cu omul ( Geneza 3:8)
•  i-a dat stapanire asupra pamantului ( Geneza 1:26)

 Ce semnifica aceste lucruri? Dumnezeu a vrut ca fiecare din aceste lucruri sa implineasca reusita in viata a noastra, dar acest lucru a fost afectat de caderea omului in pacat si de blestemul care a cazut asupra pamantului ( Geneza 3)

In Apocalipsa, la finele unor evenimente care marcheaza sfarsitul lumii, Dumnezeu ne spune ca va distruge pamantul si cerul actual  si va crea un cer nou si pamant nou. In acel moment el reface comuniunea deplina ci omenirea rascumparata. Insa unii dintre oameni vor trebui judecati si declarati nedrepti si astfel sa fie aruncati in lacul de foc ( Ap. 20:11-15)
Astfel blestemul pacatului va fi dezlegat, indepartat, nu va mai exista suferinta, boala, moarte, durere (Ap. 21:4). Cei credinciosi vor mosteni binefacerile binecuvantarii Domnului. 
Prin aceasta se inchide cercul, Dumnezeu reface in totalitate comuniunea cu el, indepartata prin pacat . Acum a merge prin viata obtinind orice si cu orice pret, numai pentru a muri despartit de Dumnezeu este mai mult decat inutil pentru oricine. Dumnezeu a creat o cale pentru obtinerea fericirii vesnice. Cum se poate obtine fericirea vesnica si acest rai pe pamant? Simplu - prin restaurarea relatiei cu Dumnezeu, pierduta in momentul in care Adam si Eva au cazut in pacat. Astazi, aceasta relatie cu Dumnezeu este posibila numai prin Iisus Hristos ( Fpt Ap. 4:12; Ioan 14;6; Ioan 1:12) Iisus a spus urmatoarele lucruri: " Veniti la Mine, toti ceo truditi si impovarati si eu va voi da Odihna. Luati jugul meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul meu e bun si sarcina Mea este usoara" ( Mt 11:28-30); " Eu am venit ca oile sa aiba viata si s-o aiba din belsug " ( Ioan 10;10)

Aceste versete ne spun ca trebuie s facem o alegere.  Putem sa ne continuam viata dupa propriile idei, si ajungem la desertaciune, sau putem sa-l urmam pe Dumnezeu si voia sa in viata noastra, ceea ce va conduce la o viata traita din plin, dorinte ale inimii implinite, multumire si satisfactie in viata. Aceasta nu inseamna ca este cea mai usoara viata, dar este cea mai implinita. 


Este acceptabil sa ma rog in mod repetat pentru acelasi lucru? 

 Luca 18:1-7 ne spune: " Iisus le-a spus o pilda, ca sa le arate ca trebuie sa se roage necurmat si sa nu se lase. El le-a zis: Intr-o cetate era un judecator, care de Dumnezeu nu se temea si de oameni nu se rusina. In cetatea aceea era si o vaduva, care venea des la el si-i zicea - fa-mi dreptate in cearta cu parasul meu. Multa vreme n-a voit sa-i faca dreptate, dar la urma si-a zis : macar ca de Dumnezeu nu ma tem si de oameni nu ma rusinez, totusi pentru ca vaduva asta ma tot necajeste ii voi face dreptate ca sa nu tot vina si sa-mi bata capul. Domnul a adaugat - auziti ce zice judecatoru nedrept ? si Dumnezeu nu va face dreptate alesilor sai, care striga zi si noapte catre el, macar ca zaboveste fata de ei? "
 Luca 11:5-13 proclama cereti si vi se va da, cautati si veti gasi, bateti si vi se va deschide prin urmatoarea pilda; " daca vreunul din voi are un prieten si se duce la el in miez de noapte si cere imprumut trei paini pentru ca a venit la el in vizita cineva si nu are ce-i pune inainte, iar cel dinauntrul casei ii spune nu ma tulbura acum, usa e incuiata, copii dorm, nu pot sa ma scol sa-ti dau painile, va spun ca tot se va scula sa i le dea macar pentru staruinta lui suparatoare. "

Ambele pasaje biblice au rolul de a ne incuraja sa ne rugam si sa cerem. Nimic nu e gresit in a cere in mod repetat acelasi lucru. Atat timp cat e in voia lui Dumnezeu acel lucru ( 1 Ioan 5:14-15) cantinua sa te rogi pana cand iti raspunde fie afirmativ, fie indeparteaza dorinta aceea din inima ta. 

Uneori Dumnezeu ne forteaza sa asteptam raspunsul la rugaciuni tocmai pentru a ne invata sa avem rabdare si sa perseveram. Alteori cerem ceva ce Dumnezeu stie ca nu este momentul potrivit sa il primim in vietile noastre. Uneori cerem lucruri care nu sunt in voia lui  si in consecinta ne va raspunde negativ. Rugaciunea nu consta doar in prezentarea cererilor noastre inaintea lui ci si faptul ca ne prezinta voia lui in inimile noastre. Continua sa te rogi, continua sa bati, continua sa cauti - pana cand Dumnezeu iti raspunde fie pozitiv, fie te convinge ca lucrul pentru care te rogi nu este in voia lui.

Cei ce se roaga in numele lui Iisus si cred in mod eronat ca vor primi tot ceea ce cer si  folosesc numele lui Iisus ca o formula magica, ceea ce este absolut nebiblic, se inseala. Nu cuvintele rugaciunii conteaza ci scopul din spatele rugaciunii. Tot ce cerem in acord cu voia lui Dumnezeu este esenta rugaciunii in numele lui Iisus.

Rugaciunea in grup - nu exista nici un pasaj biblic unde sa fie vreo sugestie ca rugaciunea in grup ar fi mai puternica decat cea individuala, in sensul ca Dumnezeu raspunde acestora mai repede. Rugaciunea in grup devine de multe ori o ocazie de a recita o lista de dorinte si de a intra in comuniune mai rapida cu Dumnezeu. Rugaciunile biblice in grup ar trebui facute spre glorificarea lui Dumnezeu generand pocainta si marturisire din inima, generand o atitudine extraordinara de multumire si gratitudine  si dand nastere unor modalitati sincere de a ne ruga unii pentru altii.

Pe masura ce abandonam dorintele noastre supunandu-ne celui care cunoaste cel mai bine " si care stie de ce aveti nevoie inainte sa-i cereti voi"( Mt.6-8) rugaciunile noastre ajung unde trebuie. Rugaciunile facute intr-o atitudine de supunere fata de vointa divina capata raspuns, indiferent daca sunt inaltate de o singura persoana sau de o mie de persoane. Aceasta este adevarata putere a rugaciunii.
Ideeea ca rugaciunea in grup este mai puternica vine din pasajul biblic ( Matei 18:19-20) , "ca daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare le va fi dat de Tatal meu..") Acestea provin dintr-un pasaj biblic mai mare care se refera la ce anume trebuie facut pentru a disciplina un credincios care pacatuieste. A interpreta aceste versete ca si cum Dumnezeu le promite credinciosilor un fel de cec in alb pentru orice ar putea sa ceara, neaga restul Sfintelor Scripturi, chiar suveranitatea lui Dumnezeu si a multitudinii de porunci adresate de el credinciosilor pentru a fi supusi voii sale si nimic altceva.

De asemenea a crede ca acolo unde sunt doi sau trei adunati aduce ceva magic rugaciunilor este un nonsens. Domnul Iisus este prezent unde sunt doi sau trei la rugaciune insa el este la fel de prezent cand se roaga si unul singur in camaruta lui. Interpretarea eronata a acestor versete ne arata ca trebuie sa citim si sa intelegem totul in lumina intregii scripturi.


Ce reprezinta rugaciunea Tatal Nostru?

Rugaciunea Tatal nostru trebuie inteleasa ca un exemplu, un fel de a invata cum sa ne rugam. Aceasta rugaciune ne invata cum sa ne rugam. ne ofera ingredientele care ar trebui sa compuna o rugaciune. 
 "Tatal nostru care esti in ceruri " ne invata cui sa ii adresam rugaciunile
" Sfinteasca-se numele tau" ne spune sa ne inchinam lui Dumnezeu si sa-i dam glorie si lauda pentru ceea ce este el 
"Vie imparatia Ta, faca-se voia ta, precum in cer, asa si pe pamant" ne reminteste faptul ca noi ne rugam pentru implinirea planului divin pentru noi, si pentru aceasta lume, nu pentru implinirea planurilor noastre.Noi suntem incurajati sa ne rugam pentru voia lui Dumnezeu si nu pentru dorintele noastre. 
"Painea noastra cea de toate zilele"da-ne-o noua astazi,  ne incurajeaza sa cerem lui Dumnezeu lucrurile necesare de zi cu zi 
 "Si ne iarta noua greselile noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri" ne aminteste ca trebuie sa ne marturisim pacatele onaintea lui Dumnezeu care ne-a iertat pe noi. 
" Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau" este o cerere de ajutor pentru a fi victoriosi in lupata cu pacatul  si pentru a fi protejati de atacurile celui rau.

Nu trebuie neaparat memorata si recitata inaintea lui Dumnezeu. Nu este gresit daca o recitam , cu conditia ca inima sa fie cea care o recita. Da, este gresit daca o spui ca o poezie. Aminteste-ti ca in rugaciune Dumnezeu este mult mai interesat de comuniune cu el, sa ii vorbim din inima. Filipeni 4:6-7 declara " nu va ingrijorati de nimic, ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostiinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri. Si pacea lui Dumnezeu care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Iisus Hristos."


Ce se intampla ce cei ce nu au auzit niciodata de Iisus?

Toti oamenii sunt raspunzatori inaintea lui Dumnezeu, indiferent daca au auzit despre el sau nu. Biblia ne spune ca Dumnezeu s-a revelat pe Sine in natura ( Romani 1:20) si in inimile oamenilor. ( Eclesiastul 3:11). Problema este ca rasa umana este pacatoasa, noi toti ne razvratim impotriva lui ( Romani 1:21-23) El ne-ar putea lasa in voia dorintelor noastre pentru a descoperi cat de inutila si mizerabila este viata departe de el, si chiar permite aceste lucruri pentru acei care il resping ( Romani 1:24-32).
 In realitate nu este vorba ca unii oameni au auzit despre Dumnezeu sau nu, ci problema este ca au respins ce au auzit despre el si au vazut in natura inconjuratoare.  Deuteronom 4:29 spune " si daca de acolo vei cauta pe Domnul Dumnezeul tau, il vei gasi daca il vei cauta din toata inima ta si din tot sufletul tau" Acest verset este foarte important, ca ne invata un principiu foarte important, daca doresti cu adevarat sa cunosti pe Dumnezeu il vei cunoaste. El se va face cunoscut acelei persoane. 
 Problema este ca " nu este nici unul care sa aiba pricepere" , nu este nici unul care sa caute cu adevarat pe Dumnezeu. ( Romani 3:11). Oamenii sunt responsabili in fata lui Dumnezeu pentru ceea ce au auzit, pentru ceea ce li s-a relevat, fie din natura fie din inima. 
In loc sa dezbatem ce se intampla ce cei ce nu au auzit Evanghelia, trebuie sa intelegem ca suntem trimisi sa raspandim Evanghelia pe tot globul pamantesc ( Matei 28:19-20) 
Faptul ca oamenii resping prezenta lui Dumnezeu care s-a relevat in natura ( vezi Iov 38 - Dumnezeu se destainuie din norii cerului si insusi da invatatura) este un prilej bun sa ne motiveze sa proclamam vestea buna a mantuirii prin Domnul Iisus.  
Cei ce nu au auzit niciodata de Iisus au parte totusi de mila lui Dumnezeu, care se releveaza in natura si il cauta acolo. Totusi noi trebuie sa facem totul pentru a evangheliza pe toata lumea .

Ce spune Biblia despre ingeri ? 

Ingerii  sunt fiine spirituale cu inteligenta, emotii si vointa. Acest lucru este valabil atat pentru ingerii buni cat si pentru cei rai. Ingerii au inteligenta (Mt.8:29; 2 Corinteni 11:3; 1 Petru 1:12; ), au emotii si sentimente ( Luca 2:13; Iacov 2;19; Ap.12:17) si vointa ( Luca 8:28-31;2 Timotei 2:26; Iuda 6). Ingerii sunt fiinte spirituale ( Evrei 1:14), insa nu au trup fizic pamntesc, ceea ce nu le afecteaza insa personalitatea spirituala. 

Nivelul de cunoastre al ingerilor este limitat de faptul ca sunt fiinte create, prin urmare nu pot cunoaste tot ceea ce stie Dumnezeu. (Matei 24;36). Totusi se pare ca ei cunosc mai multe lucruri decat oamenii. Acest lucru poate avea trei cauze : 1- aufiind creati , deci fac parte dintr-un gen de creaturi superiorioare oamenilor, asa incat au o intelepciune si o cunoastere superioara noua,  2 - inteleg mult mai bine decat oamenii natura lucrurilor ( Iacov 2;19), Ap.12;12 ); 3 - au avansat in cunoastere prin studierea indelungata a oamenilor. Spre deosebire de oameni ingerii nu au nevoie sa studieze trecutul, ei l-au experimentat, in consecinta stiu cum au actionat altii in diverse situatii si pot prezice cu un grad superior de acuratete modul in care noi vom actiona in conditii similare.

Cu toate ca au vointa, sunt supusi vointei lui Dumnezeu, ca toate fiintele create. Ingerii buni sunt trimisi de Dumnezeu sa-i ajute pe cei credinciosi (Evrei 1:14). Iata vateva dintre activitatile pe care ingerii buni le fac, asa cum sunt prezentate in Biblie:

•  il lauda pe Dumnezeu (Ps.148;1;2; Isaia 6:3)
• se inchina lui Dumnezeu (Evrei 1:6; Ap. 5:8-13)
• sunt incantati de lucrarile lui Dumnezeu (Iov 38:6-7)
• il slujesc pe Dumnezeu (Ps.103:20; Ap.22:9)
• ei vin inaintea lui Dumnezeu (Iov 1:6;2:1)
• ei sunt cei de care Dumnezeu se foloseste pentru punerea in aplicarea judecatilor sale( Ap.7:1; 8:2)
• aduc cu ei raspunsuri la unele rugaciuni ( Faptele. Ap. 12:5-10)
• ajuta la intoarcerea oamenilor catre Hristos ( Fpt.Ap.8:26; 10:3  )
• ei vad faptul cum crestinii se organizeaza, slujesc si sufera (1 Cor.4:9;11:10; Efeseni 3:10; 1 Petru 1:12)
• aduc incurajare in vremuri cu pericole ( Fpt.Ap. 27:23;24)
• au grija de cei drepti in momentul mortii (Lc.16:22)  
• Ingerii sunt fiinte total diferite de oameni. Oamenii nu se pot transforma in ingeri dupa moarte. Nici ingerii nu vor deveni niciodata oameni si nici in trecut nu s-aintamplat acest lucru. Dumnezeu a creat ingerii la fel cum i-a creat si pe oameni. Biblia nu spune nicaieri ca ingerii au fost creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu cum spune despre oameni. (Geneza 1:26). 
• ingerii sunt fiinte spirituale care pot lua forma fizica pana la un aanumit nivel. Oamenii sunt fiinte fizice, cu trup, dar avem si suflet.  

Ce putem invata de la ingeri este supunerea totala, lipsita de orice opozitie fata de Dumnezeu si poruncile sale.  

Ce spune Biblia despre demoni? 

Apocalipsa 12:9 este cel mai clar pasaj din Biblie care descrie identitatea demonilor: "si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acela care inseala pe toata lumea, a fost aruncat pe pamant; si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui." 

 Biblia ne spune ca demonii sunt ingerii cazuti, care s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu alaturi de satan. Caderea lui Satan din cer este descrisa in Isaia 14:12-15 si Ezechiel 28:12-15. Apocalipsa 12:4 pare sa indice faptul ca satan a atras cu el o treime din ingeri atunci cand a pacatuit. Iuda, versetul 6 face referire la ingerii care au pacatuit. Demonii asadar sunt ingerii care l-au urmat pe satan in pacatul lor de razvaratire impotriva celui ce i-a creat.

 Satan si demonii cauta acum sa distruga si sa insele pe toti cei care il urmeaza si se inchina lui Dumnezeu( 1 Petru 5:8;2 Cor.11:14-15). Demonii sunt descrisi ca fiind duhuri necurate (Mt.10:1; Marcu 1:27) si ingeri ai lui satan (Ap.12:9). Satan si ingerii lui actioneaza pentru inselarea lumii (2 Cor.4:4), ii ataca pe crestini 2 Cor.12:7); 1 Petru 5:8) si lupta impotriva ingerilor sfinti (Ap.12:4-9). Demonii sunt fiinte spirituale insa pot aparea in fata oamenilor chiar luand forme fizice (2 Cor. 11:14-15). Sunt dusmanii lui Dumnezeu, deci si ai nostri, care suntem dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, dar sunt deja niste inamici invinsi, pentru ca cel ce este in noi este mai mare decat cei care sunt in lume ( 1 Ioan 4:4).

Cine este Satan?

Ceea ce cred oamenii despre satan variaza de la lucruri stupide pana la lucruri abstracte.: de la un pitic rosu avand coarne care ademeneste pe oameni sa pacatuiasca pana la pana la expresia care descrie personificarea raului. Biblia ne ofera un portret clar cu privire la cine este satan si felul cum el ne afecteaza vietile. Biblia il defineste ca o fiinta ingereasca decazuta din pozitia sa din cer datorita pacatului  si care este acum diametral opus lui Dumnezeu in caracter, facand tot ce se poate pentru a dejuca si contracara scopurile Domnului pentru omenire. 

Satan a fost creat inger sfant, Isaia 14:12 ne ofera probabil numele dat lui satan inainte de cadere  - Lucifer. Ezechiel 28:12-14 il descrie ca fiind creat heruvim fiind cel mai de seama dintre ingeri. El a devenit arogant datorita frumusetii si pozitiei sale si astfel a decis sa isi doreasca sa stea pe tron mai presus de tronul lui Dumnezeu ( Isaia 14:13-14; Ezechiel 28:15;1 Timotei 3:6). Mandria lui satan l-a condus la propria cadere. Observati declaratii de tipul " eu voi.".. din Isaia 14:12-15. Datorita pacatului de a se razvrati a fost izgonit din cer  pe pamant si astfel a devenit stapanul acestei lumi el fiind numit si Dumnezeul acestui veac si domnul puterii vazduhului (Ioan 12:31;2 Cor.4:4; Ef.2:2). El este un acuzator ( Ap.12:10); un ispititor ( Mt.4:3; 1 Tesaloniceni 3:5), un inselator ( Geneza 3; 2 Cor.4:4; Ap.20:3). Chiar si numele sau are sensul de inamic, sau cel care se opune. Alt nume atribuit  -diavol- are sens de calomniator, blasfemiator.

Chiar si dupa ce afost aruncat din cer cauta sa-si ridica tronul deasupra lui Dumnezeu. Incearca sa falsifice tot ce a creat Dumnezeu sperand ca va castiga inchinarea din partea lumii si razvratirea impotriva imparatiei lui Dumnezeu. Va face orice ii va fi posibil pentru a i se opune lui Dumnezeu si celor ce-l urmeaza pe Dumnezeu. Totusi destinul lui satan este hotarat definitiv - vesnicia in lacul de foc ( Ap.20:10)


Ce spune Biblia despre casatorie, divort si recasatorie ? 

Natura divina a casatoriei este instituita in Geneza. " Si omul a zis : iata in sfarsit aceea care este os din oasele mele si carne din carnea mea ! ea se va numi femeie, pentru ca a fost luata din om. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa si se vor face un singur trup"(Geneza 2:23-24). Prin urmare Eva s-a nascut dintr-o parte a lui Adam si acelei parti ea ii apartine. Eva a fost creata pentru a-i sta alaturi lui Adam, ca si perechea sa, un ajutor potrivit, care il completeaza pentru a-i fi ajutor.(Geneza 2:20), pentru ca pentru om nu s-a gasit nici un ajutor potrivit care sa i se potriveasca, dupa ce au fost create dobitoacele si au primit un nume. Un barbat si o femeie cand se casatoresc devin un singur trup, ceea ce devine un avertisment, ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta ( Matei 19:6).
Multe din Epistolele lui Pavel trateaza casnicia si despre cum crestinii trebuie sa se comporte in casnicie.
 Pasajul din Efeseni este profund si acopera aspectele principale ale unei casnicii reusite, de succes din punct de vedere biblic.  " nevestelor, fiti supuse barbatilor vostri ca Domnului, caci barbatul este capul femeii, dupa cum si Hristos este capul Bisericii "( Efe.5:22-23 -25) - " barbatilor iubiti-va nevestele cum a iubit si Hristos biserica sa si s-a dat pe sine pentru ea "


Care este cheia pentru a face ca relatia de casnicie sa dureze?

Romani 7: 2 ne arata ca sotia este legata de sotul ei atata timp cat el traieste, dar daca- ii moare este dezlegata de legea barbatului ei. Legamantul casatorie nu se poate rupe decat la moartea unui dintre soti. Acesta este punctul de vedere al lui Dumnezeu si vedem ca azi nu se mai aplica mai deloc. Asadar ce se poate face ca legamantul casatoriei sa dureze  "pana cand moartea ne va desparti"? Primul punct ar fi ascultarea fata de ceea ce Dumnezeu ne spune. Pentru a se putea realiza aceasta trebuie ca amandoi partenerii sa fie de acord cu cuvantul Domnului inainte de casatorie. Acesta trebuie sa fie un principiu de viata inca inainte de casatorie, inainte de a se cunoaste. Dumnezeu spune " merg oare doi oameni impreuna, fara sa fie invoiti ? ( Amos 3:3) Aceasta inseamna ca nu poti demara o relatie cu o persoana necredincioasa. "Nu va injugati la jug nepotrivit cu necredinciosii. Caci ce legatura este intre neprihanire si faradelegi? Cum pot sa ti  impreuna lumina cu intunericul? ( 2 Cor.6:14)"

 Longevitatea casniciei mai este asigurata si de faptul ca sotul sa fie credincios si supus Domnului, care ii cere sa-si iubeasca, cinsteasca, protejeze sotia ca pe propriul trup ( Ef.5:25-31). Reversul este ca deasemenea si sotia sa fie supusa barbatului ca si cum s-ar supune Domnului. Casnicia este relatia in oglinda intre Hristos si Biserica sa, pe care o onoreaza, o protejeaza ca si cum ar fi Mireasa Sa. (Ap.19:7-9)
A deveni un singur trup are semnificatie mult dincolo de sensul fizic. Inseamna a aduce impreuna mintea si sufletul a doua persoane pentru a forma o singura minte si un singur suflet. Aceasta relatie merge dincolo de atractia fizica emotionala si intra pe taramul spiritualului, care nu poate fi implinita decat atunci cand ambii parteneri sunt supusi lui Dumnezeu si unul fata de altul. Ambii parteneri trebuie sa faca posibila relatia pana cand moartea ii va despartii. Daca ai o relatie pe verticala solida cu Dumnezeu, acesta face posibila si relatia pe orizontala cu sotia si determina cat de durabila este relatia dintre ei si cat de mult il glorifica pe Dumnezeu in casnicia lor. Relatia pe verticala cu Dumnezeu afecteaza in mod direct relatia pe orizontala cu sotia.
Refa-ti relatia cu Dumnezeu si vei avea o casnicie fericita. Aceasta este cheia care deschide usa longevitatii unei casnicii.

Ce spune Biblia despre divort si recasatorie? 

 Indiferent de punctele de vedere pe care le pot avea toti, Maleahi 2:16 ne spune " caci Eu urasc despartirea in casatorie zice Domnul, Dumnezeul lui Israel". Conform Bibliei, planul lui Dumnezeu este ca odata angajamentul casatorie odata facut trebuie sa fie pe viata, pentru ca ei nu mai sunt doi, ci un singur trup. Dumnezeu este constient totusi ca actul castoriei implica doua persoane pacatoase si este posibil sa apara divortul intre ele. In Vechiul Testament a dat anumite legi pentru a proteja in special femeia divortata ( Deut.24:1-4) cu specificatia ca aceste legi au fost date din cauza inimilor de piatra ale oamenilor si nu pentru ca asta ar fi dorinta lui ( Matei 19:8). Iisus in Matei 5:32 si 19:9 " nu permite divortul afara de pricina de preacurvie. Pricina de preacurvie semnifica orice forma de imoralitate sexuala. Poate insemna concubinaj, prostitutie, adulter, etc... Expresia din Matei 19: 9 " ia pe alta de nevasta" inseamna ca Iisus permite re-casatoria numai in conditiile discutate. Numai partii nevinovate ii este permis sa se recasatoreasca. Aceasta semnifica mila lui Dumnezeu fata de persoana impotriva careia s-a pacatuit, nu si pentru persoana care a comis actul de imoralitate sexuala.
 1 Corinteni 7:15 ne da o alta exceptie, conform careia divotul este permis - daca un sot/sotie are o sotie/sot necredincis, dar nu mentioneaza re-casatoria ci spune ca un credincios nu este legat sa continue o relatie cu un partener care doreste desfacerea casatoriei. Totusi nu trebuie sa facem presupuneri dincolo de cuvantul lui Dumnezeu. Chiar cand intervine adulterul trebuie sa se inceapa reconstructia casniciei prin iertare, la fel cum ne-a iertat si Dumnezeu pe noi. Daca partenerul continua cu adulterul  Matei 19:9 ne lamureste. Multi spun  " sunt divortat de 2 ori, primul divort a fost cauzat de adulterul partenerului, iar cel de-al doilea de nepotrivire. Ma intalnesc cu o persoana care a divortat de 3 ori, ne putem casatori? " Pe de alta parte multi se grabesc sa se recasatoreasca imediat dupa un divort, desi poate Dumnezeu doreste ca ei sa ramana necasatoriti, incat atentia acelei persoane sa nu fie distrasa (1 Cor.7:32-35) Astfel de intrebari sunt foarte grele pentru ca Biblia nu intra in astfel de detalii.  Fiecare divort este rezultatul pacatului, indiferent cine a cauzat divortul. Ce stim cu siguranta este ca Dumnezeu uraste divortul, dar daca admite si exceptii o face poate pentru a ramane necasatorit. A ramane necasatorit este o oportunitate de a-l servi pe Dumnezeu cu toata inima. 
In lumea crestina rata divorturilor este la fel de mare ca si in lumea necrestina. 

Concluzia este totusi cea din Maleahi (2:16) ca Dumnezeu uraste divortul si ca impacarea si iertarea ar trebui sa fie semnele din viata credinciosilor (Luca 11:4; Ef.4:32) 

 Asadar poti sau trebuie sa te re-casatoresti ? Nu pot raspunde la aceasta intrebare. 


 De ce permite Dumnezeu ca oamenii buni sa aiba parte de lucruri rele ?

 De ce au parte oamenii buni de lucruri rele? Aceasta este una din intrebarile dificile din intreaga teologie. Dumnezeu este etern, infinit, atotcunoscator, omniprezent. De ce ne-am astepta ca noi, fiinte de carne sa intelegem pe deplin caile sale ? Cartea lui Iov prezinta un astfel de caz. Dumnezeu ii permite lui Satan sa ii faca orice rau lui Iov, cu conditia sa nu il omoare. Care a fost reactia lui Iov? "Chiar daca ma omoara, eu tot in El voi spera " (Iov 13:15).Iov nu a inteles de ce a permis Dumnezeu acele lucruri in viata sa, insa el stia ca Dumnezeu este bun si a continuat sa se increada in EL. La fel ca Iov, daca nu intelegem de ce ni se intampla anumite lucruri rele, in loc sa ne indoim de bunatatea lui, reactia noastra ar trebui sa fie  una de incredere : "Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta! Recunoaste-l in toate caile tale si El iti va netezi cararile " (Proverbe 3:5-5).

Probabil o formulare mai buna a intrebarii ar fi   "de ce se intampla lucruri bune oamenilor rai?"
Dumnezeu este sfant (Isaia 6:3; Ap.4:8) in timp ce oamenii sunt plini de pacate. Vrei sa afli cum vede Dumnezeu omenirea ?  " Nu este nici un om neprihanit, niciunul macar. Nu este nici unul care sa aiba pricepere. Nu este nici unul care sa caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toti s-au abatut, au ajuns nicte netrebnici. Nu este nici unul care sa faca binele, nici unul macar. Gatlejul lor este un mormant deschis; se slujesc de limbile lor ca sa insele; sub buze au venin de aspida; gura le este plina de blestem si de amaraciune; au picioarele grabnice sa verse sange; prapadul si pustiirea sunt pe drumul lor; nu cunosc calea pacii; frica de Dumnezeu nu este inaintea ochilor lor. " (Rom. 3:10-18). Dupa aceasta declaratie a Domnului, in orice secunda am merita sa fim nimiciti, prin urmare, fiecare secunda traita este datorata harului lui Dumnezeu. 

 In ciuda naturii rele, pline de pacat si neascultare, Dumnezeu ne iubeste, deoarece Hristos a murit pentru noi ( Romani5:8) ;(vom vorbi imediat si despre taina substituirii ).
Din Psalmi aflam ca pe cei rai Dumnezeu i-a pus pe drum inselator, iar sfarsitul acestora este moartea departe de fata si mila lui.

  A creat Dumnezeu raul? 

Raul nu este un lucru, cum ar fi o roca, sau energia electrica. Nu poti avea o cana de rau.   Dimpotriva raul este ceva ce ni se intampla, la fel ca frigul de exemplu. Raul poate fi asemanat ca un gol intr-un lucru bun.  Absenta unei anumite bucati de teren o numim groapa, insa groapa nu poate fi separata de terenul din care face parte. Atunci cand Dumnezeu a creat lumea a declarat ca toate sunt bune. Unul din lucrurile bune pe care le-a facut a fost sa ne dea liberul arbitru, libertatea de a alege binele. Astfel Dumnezeu a permis unor ingeri si oameni  sa aiba libertatea de a alege. 
 Ca sa intelegem mai bine, - intreband o persoana daca exista frigul, raspunsul este afirmativ. Totusi raspunsul este incorect. Frigul nu exista. Frigul este absenta caldurii.  Similar, intunericul nu exista, ci este absenta luminii. Tot asa raul este absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul, ci mai degraba a permis absenta binelui. 
Din exemplul lui Iov intelegem ca Satan nu poate face nimic fara permisiunea lui Dumnezeu.  Daca Dumnezeu nu ar fi permis existenta raului, atat oamenii cat si ingerii l-ar fi slujit  din obligatie, nu ca urmare a unei alegeri. El nu a dorit sa dea nastere unei curse de roboti care nu au libertate de alegere. Prin urmare raul exista ca sa putem  alege cui ne inchinam, Lui sau nu. Daca nu am fi experimentat raul, am fi stiut cat de minunat este raiul?


Ca o concluzie : cum ne permitem noi chip de lut sa nu acordam unor persoane dreptul de a alege ce vor face cu viata lor, dreptul de a apartine unei religii, unei tari, etc... in general le ingradim dreptul de a face alegeri in viata si prin urmare a experimenta binele sau raul in viata lor? Cu siguranta cei ce fac aceste lucruri nu se mai aseamana cu Dumnezeu, caci se spune ca incepi sa semeni cu cel caruia ii slujesti. Este inca un mod de a recunoaste caile de manifestare al demonilor din jurul nostru.

Sfantul Francisc din Assisi (comemorat la 4ctombrie ) ne incurajeaza totusi ca singura libertate ce nu ne poate poate fi luata este libertatea spirituala.   




Ce inseamna ca Dumnezeu este dragoste? 

In cuvantul lui Dumnezeu  (1 Corinteni 13:4-8) " dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuvincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. Dragostea nu va pieri niciodata "

Aceasta este descrierea data de Dumnezeu dragostei, pentru ca asa este EL, iar crestinii trebuie sa faca din aceasta scopul lor in viata, chiar daca vor fi intotdeauna undeva in drum catre indeplinirea acestui scop. Cea mai mare exprimare a dragostei o aflam din Ioan 3:16 si Romani 5:8 ' fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul sau fiu , pentru a crede ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica."
 Aceasta succinta descriere a dragostei prezinta o viata altruista, dezinteresata, prin contrast cu viata egoista a oamenilor obisnuiti. In mod uimitor Dumnezeu daruieste celor care il primesc pe Iisus in inima lor, abilitatea de a iubi la fel cum iubeste EL, prin puterea Duhului Sfant. ( Ioan 1:12; 1 Ioan 3:1,23,24). Ce privilegiu, dar si ce provocare!



Cum pot sti care este darul meu spiritual? 

 Nu exista o formula magica sau test pentru darurile spirituale care sa ne spuna cu exactitate care sunt darurile noastre spirituale. Duhul Sfant este acela care ofera darurile spirituale asa cum doreste. (1 Cor. 12-7-11). Dumnezeu ne cheama sa il slujim in supunere si in acelasi timp nu doreste ca noi sa fim ignoranti cu privire la cum doreste El sa-i slujim.

 Este usor sa cadem in capcana de a exersa daruri spirituale prin care noi doar dorim sa-i slujim in care noi credem ca am avea daruri. Dumnezeu ne va echipa cu orice dar sau daruri de care am avea nevoie sa indeplinim slujirile la care ne cheama. 

Identificarea darurilor spirituale se poate face in mai multe feluri: 

• confirmarea din partea altor persoane. Cei din jurul nostru vad cum noi slujim Domnului si pot adesea sa identifice un dar spiritual pe care l-am avea, dar pe care noi nu l-am remarcat.  
• prin rugaciune. Acea Persoana care stie exact darurile cu care suntem echipati este chiar Cea care le daruieste, adica Duhul Sfant. Putem sa ii cerem lui Dumnezeu in rugaciune sa ne arate darurile noastre spirituale, astfel incat noi sa utilizam mai bine aceste daruri spre Slava SA.
• Unii oameni sunt chemati sa fie invatatori si le ofera darul predicarii, altii spre a fi slujitori si ii binecuvanteaza cu daruri specifice de slujire. Totusi chiar daca aflam darurile sporituale specifice nu trebuie sa ne concentram numai pe acest dar si sa neglijam alte domenii de slujire si marire a lui Dumnezeu. 
• Daca suntem dedicati in a ne lasa folositi de Dumnezeu in orice ocazie el ne va echipa cu darurile spirituale de care avem nevoie si ni le va si dezvalui cu usurinta !  

Ce inseamna ispasirea substitutiva? 

Conceptul de ispasire substitutiva se refera la faptul ca Iisus Hristos a murit in locul tuturor. 

Plata pentru pacatele noastre este moartea.  In Scriptura moartea are intelesul de despartire. Tot Vechiul Testament este plin de versete in care apare conceptul substitutiei, respectiv jertfele de animale. Multi critica, spunand ca la ce ii trebuia lui Dumnezeu sangele tapilor,  ca avem un Dumnezeu nemilos, sangeros, etc... Nu lui ii trebuia sangele varsat, noi eram cei care aveam nevoie de ispasirea pacatului, pentru a nu fi despartiti de El pentru totdeauna, deoarece legea pentru pacat este moartea si in imensa sa mila a gasit o cale de a ne rascumpara, prin jertfa cuiva nevinovat. 

Odata cu venirea lui Iisus se schimba conceptul de substitutie, era deja nevoie de ceva mai mult, pentru ca pacatul se intinsese peste tot, era nevoie de jertfa Mielului, adica jertfa lui Dumnezeu Cuvantul insusi.

Romani 6:23 ne spune " Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al  lui Dumnezeu este viata vesnica in Iisus Hristos, Domnul nostru."

 Iisus a murit in locul nostru cand a fost crucuficat. Noi eram cei care meritam sa fim tintuiti pe cruce, insa El a luat asupra sa pedeapsa pe care noi o meritam." Pe cel ce n-a cunoscut nici un pacat El, l-a facut pacat pentru noi, ca sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El( 2 Cor.5:21)"

Vezi si 1 Petru 2:24, sau  1 Petru 3:18, din a caror versete invatam ca a platit pretul intreg pentru pacatele noastre. 

Isaia 53:5, vorbeste iarasi despre ispasirea sibstitutiva, unde aflam ca Iisus va veni sa moara pe cruce pentru noi, cu toate detaliile. Te-as ruga sa subliniezi urmatoarele cuvinte pe masura ce citesti acest verset: " Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El si prin ranile Lui suntem tamaduiti. "

Poti observa conceptul substitutiei. Hristos Dumnezeu Cuvantul a luat initiativa de a veni pe pamant pentru a plati pentru pacatele noastre. Intrucat el a facut aceasta pentru noi, avem posibilitatea de a avea pacatele iertate dar si a petrece toata vesnicia cu EL, insa trebuie sa credem in acest proces substitutiv, ca am avut nevoie de cineva sa faca asta pentru noi. 

Este Iisus Dumnezeu?  A pretins Iisus vreodata ca este Dumnezeu?  

 Evanghelia dupa Ioan 10:30 " Eu si Tatal una suntem"
     Ioan 1:14 spune          " Si cuvantul s-a facut trup" 
      Ap. 19:10  Ingerul ne invata ca numai lui Dumnezeu sa ne inchinam, dar din Evanghelie descoperim ca Iisus primeste de mai multe ori inchinare si nu gasim niciunde ca le-ar fi interzis oamenilor s-o faca, cum a facut-o ingerul.


Sunt multe versete care ne indica ca Iisus este Dumezeu Cuvantul.(Ioan 8:59; Ioan 1:1; Ioan1:14; Ioan 20:28; Tit 2:13; 2 Petru 1:1;Ap. 19:10 ; Mt.2:11;14:33;28:9,17; Luca 24:52;Ioan 9:38); 1 Ioan 2:2)

 ...fara comentarii.  




Ce spune Biblia despre rasism, prejudecata si discriminare?

Toate fiintele umane au fost create dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Trebuie sa intelegem odata pentru totdeauna ca avem o singura rasa - rasa umana. Caucazienii, africanii, asiaticii, indienii, arabii, evreii, nu sunt rase, ci etnii diferite in cadrul rasei umane. Toate fiintele umane au aceleasi caracteristici fizice, functionam la fel. Daca Dumnezeu a impartit omenirea in doua in Vechiul Testament intre evrei si neamuri a facut-o pentru ca a vrut ca evreii sa fie un regat al preotilor sai, care sa-l vesteasca neamurilor.  Drept raspuns, cea mai mare parte a evreilor au devenit mandri de statutul lor si i-au dispretuit pe cei dintre neamuri. Iisus a sfarsit acest lucru, distugand zidul de despartire  care genera ostilitatea (Efeseni 2:14). Toate formele de rasism si prejudecata sunt afronturi si ofense la adresa lucrarii pe care Hristos a facut-o pe cruce. 

Iisus ne lasa doua porunci, dintre care una este sa ne iubim aproapele ca pe noi insine.  Matei 25 ne invata ca orice lucru bun pe care il facem celui mai neinsemnat dintre semenii nostrii, il facem de fapt lui Iisus. Daca tratam o persoana cu dispret, de fapt pe Iisus il tratam in acelasi mod. Rasismul este o rana veche in istorie, inca nevindecata. 

Fie ca pasajul din Galateni 3:28 sa se implineasca: " Nu este nici iudeu, nici grec; nu este nici rob, nici liber; nu este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, fiindca toti sunteti una  in Hristos Iisus" 


 
 Ce este ateismul?

Ateismul este punctul de vedere al unora care afirma ca nu este Dumnezeu si nu este deloc ceva nou. Psalmul 14:1, scris de David aproape de anul 1000 i.d.H. face referire la atei :
 " Nebunul zice in inima lui - Nu este Dumnezeu"
Statisticile arata ca tot mai multa lume adopta ateismul, cam 10% din populatia lumii. De ce exista ateismul? de ce Dumnezeu nu alege pur si simplu sa se arate oamenilor dovedind ca exista? Daca s-ar arata toata lumea ar crede in EL. Problema este ca Dumnezeu vrea ca noi sa ajungem sa-l descoperim prin credinta. (Evrei 11:6),Ioan 20:29). Dovezi putem gasi cu claritate oriunde in univers (Ps.19:1-4), in natura (Romani 1:18-22) si chiar in inimile noastre (Eclesiastul 3:11).

Paradoxal, a crede in ateism este un nou exercitiu de credinta. Pentru a face o declaratie  de genul "Dumnezeu nu exista"  presupune a avea o cunoaste completa despre absolut toate lucrurile - presupune a fi oriunde in univers si presupune sa fi vazut si cunoscut toate lucrurile din univers. Ateii nu pot proba de exemplu ca Dumnezeu nu traieste in centrul soarelui sau sub norii lui Jupiter sau intr-o galaxie indepartata. Nu pot dovedi asta, ci te invita tot la credinta, dar de data asta credinta lor, fara a putea dovedi nimic concret.
Prin urmare a adopta pretentiile unui ateu presupune tot un exercitiu de credinta. 

Asadar, cu toata viteza inapoi la prima treapta. Cred cu tarie ca Dumnezeu exista, de asemenea recunosc ca fac acest lucru prin credinta. In acelasi timp, resping cu tarie ideea ca a fi credincios in Dumnezeu este ilogic. Cred ca existenta lui Dumnezeu poate fi vazuta clar, simtita clar, probata filozofic. 

" Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor LUI. O zi istoriseste alteia acest lucru, o noapte da de stire alteia despre EL. Si aceasta fara vorbe, fara cuvinte, al caror sunet sa fie auzit:dar rasunetul lor strabate tot pamantul si glasul lor merge pana la marginile lumii" (Ps.19:1-4).

 

A fost Iisus in iad in perioada dintre moartea si invierea sa? 


Exista multa confuzie in legatura cu aceasta intrebare provenind din modul de traducere al Sfintelor Scripturi. 
Pentru a intelege mai bine trebuie sa cercetam ce inseamna in Biblie locuinta mortilor, sau "Seol", deci locunta sufletelor stinse. Cavantul in greceste pentru iad este "Hades" , adica taramul celor morti, un loc temporar in care acestia asteapta invierea si judecata. Ap.20:11-15 arata o diferenta clara intre acestea.  Iadul sau lacul de foc este un loc permanent pentru sufletele pierdute. Seol/Hades este un spatiu continand doua incaperi (Mt.11:23, 16:18;Luca 10:15;16:23, Fpt.Ap. 2:27-31), una este locuinta celor mantuiti si una  a celor nemantuiti. Locuinta celor mantuiti mai este denumita si paradis, sau sanul lui Avraam. Cele doua locuinte insa sunt separate de o prapastie mare (Luca 16;26). Atunci cand Iisus s-a inaltat la cer i-a luat cu El pe cei din paradis ( Efeseni 4 4:8-10). Partea celor pierduti din Seol?Hades a ramas neschimbata. Toti cei care au murit necredinciosi au ramas acolo si asteapta si acum  judecata finala. A mers deci Iisus in Seo?Hades? Da! Confuzia apare in ce locuinta a mers Iisus. Inainte de a muri ii spune talharului de pe cruce " astazi vei fi cu mine in paradis". Atunci pe cruce cand a strigat " Tata de ca m-ai parasit" a inteles ca trebuie sa se separe temporar de Tatal pentru pacatele noastre. Sufletul lui a mers apoi in partea de locuinta numita paradis, nu in iad. Psalmistul ne confirma asta cu mult inainte de a se intampla ( Ps.16:10-11), care spune " Caci nu vei lasa sufletul meu in locuinta mortilor, nu vei ingadui ca preaiubitul tau sa vada putrezirea. Imi vei arata cararea vietii". Aceasta ne ajuta sa intelegem suferinta lui din gradina Ghetsimani si paharul cu pacat care avea sa fie revarsat peste El pe cruce, un pacat imens, al intregii omeniri. Suferinta lui a luat sfarsit atunci cand a murit ca un om obisnuit. Plata pacatelor fusese facuta pe cruce si prin separarea temporara de Tatal. El a asteptat increzator Invierea  si intoarcerea in slava la cer. 

Concluzie: A mers deci Iisus in iad? Nu! A mers Iisus in Seol/ Hades? Da! 



De ce a pus Dumnezeu copacul cunoasterii binelui si al raului  in Gradina Edenului?

Pentru a oferi lui Adam si Evei posibilitatea de a alege ( Geneza 2:16-17). Daca nu le-ar fi dat posibilitatea de a alege ar fi fost probabil un fel de roboti, facand doar ce erau programati sa faca. prin uramare i-a creat cu adevarat liberi sa ia decizii capabili sa aleaga intre bine si rau. 

Nu a fost nimic rau in privinta copacului sau a fructului . Neascultarea le-a deschis insa ochii spre rau. Mancand fructul au cunoscut raul. Atunci li s-au deschis ochii la amandoi, au vazut ca erau goi, etc...

 Dumnezeu nu a vrut ca ei sa pacatuiasca, de aceea i-a instiintat, deoarece stia ca plata pacatului este moartea. De ce apus atunci copacul acolo si l-a lasat pe satan sa-i ispiteasca? Simplu, pentru a-i forta sa faca alegerea. Dupa creatie le-a declarat pe toate bune si a vrut sa se convinga si in privinta lor ca este asa. Rezulatatul alegerii l-am vazut si il simtim pe pielea noastra, pentru ca de exemplu si acum femeia naste in dureri iar barbatul cu sudoarea fruntii castiga painea. Decizia lui Adam face ca fiecare persoana care se naste pe pamant sa aiba o natura pacatoasa si cu o inclinatie naturala spre pacat. Decizia lui Adam si a Evei este cea care a impus pana la urma moartea lui Iisus pe cruce si varsarea sangelui lui pentru noi si mai ales separarea lui temporara de Tatal. 

Fie ca noi sa rezonam la cuvintele Ap.Pavel din Romani 7:24-25 " O nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte?... Multumim Dumnezeule prin Iisus Hristos Domnul nostru!



De ce este atat de importanta nasterea din Fecioara?

Doctrina nasterii din fecioara este deosebit de importanta (Isaia 7:14; Matei 1:23; Luca 1:27,34). 
In primul rand sa privim felul in care descrie Scriptura acest eveniment binecuvantat. Ca raspuns la intrebarea Mariei : "cum" ? ingerul Gavril spune : " Duhul Sfant se va pogori peste tine si puterea Celui PreaInalt te va umbri"  (Luca 1:35)
 Ingerul il incurajeaza pe Iosif sa se casatoreasca cu Maria folosind urmatoarele cuvinte " caci ce s-a zamislit in ea este de la Duhul Sfant"(Matei 1:20). Matei arata ca Maria s-a aflat insarcinata de la Duhul Sfant (Mt.1:18) Galateni 4:4 ne prezinta de asemenea nasterea Mantuitorului din fecioara : "Dumnezeu a trimis pe fiul sau nascut din femeie"

Privind la aceste pasaje este cu siguranta clar ca nasterea lui Iisus a fost rezultatul lucrarii Duhului Sfant in corpul Mariei. A fost implicata asadar o parte imateriala ( Duhul ) si una materiala, (pantecul Mariei). Este evident ca Maria nu putea ramane insarcinata de la sine, ci ea a jucat mai degraba rolul de " vas" sfant. Numai Dumnezeu ar fi putut infaptui miracolul intruparii sale astfel. 

Negarea unei legaturi intre Maria si Iisus ar implica faptul ca Iisus nu a fost cu adevarat o fiinta umana. Scriptura ne invata ca Iisus a fost pe deplin om, avand trup ca si al nostru. Acesta l-a primit de la Maria. In acelasi timp a fost si Dumnezeu Cuvantul avand o natura vesnica, lipsita complet de pacat. A se citi Ioan 1:14, Fp.Ap. 20:28; 1 Tim. 3:16 si Evrei 2:14-17. 

 Iisus nu s-a nascut in pacat, astfel incat El nu a avut o natura pacatoasa. Aceasta ar fi insemnat ca natura pacatoasa sa fi trecut de la o generatie la alta pe cale ereditara ( Rom. 5:12,17,19). Nasterea din Fecioara Adevarata si Sfanta ( prin lucrarea Duhului Sfant) a ocolit mecanismul de transmitere a naturii pacatoase si a permis lui Dumnezeu sa devina si un om perfect.  

Ca Maria a avut o natura perfecta ( Duhul Sfant care a umplut-o este alta parte din Treime) ne-o confirma si ingerul Gavril care se inchina in fata Mariei : "Bucura-te Marie cea plina de har, Domnul este cu tine, iar continuarea vine de la Elisabeta : binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecului tau, "..care s-a umplut de Duh Sfant atunci cand a vizitat-o Maria, iar Maria spune Luca 1:46-55) "Sufletul meu il preamareste pe Domnul si duhul meu tresalta in Dumnezeu, mantuitorul meu " Luca 1:48-49) .. iata ca de acum toate popoarele ma vor numi Fericita, caci mi-a facut lucruri mari cel Atotputernic. "

Deci cine a fost Maria? -  Maria a fost mama lui Dumnezeu, pururea Fecioara, de care ne vorbeste Dumnezeu si care nu descinde din Adam si Eva ca si noi, caci nu ar fi putut fi umpluta de Duh Sfant daca ar fi fost asa.  Isaia 7:14 afirma cu mult timp inainte, caci insusi Dumnezeu ne va da un semn prin faptul ca 'Fecioara " va naste un fiu ce se va numi "Dumnezeu este cu voi". (" Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel") .

Multumesc Iisuse ca ai venit sa locuiesti printre noi! 

Cum pot sa fiu umplut cu Duh Sfant?  

Intrucat suntem fiinte pacatoase este imposibil sa fim umpluti de Duh Sfant. Numai supunerea noastra totala fata de Dumnezeu si poruncile sale ar oferi libertatea Duhului Sfant sa lucreze in noi. Trebuie sa facem distinctie intre primirea Duhului Sfant si umplerea cu acesta. Primirea Duhului Sfant este un drep garant de Iisus pentru toti credinciosii.  Prima dintre ele se refera la faptul ca Duhul Sfant este un dar destinat tuturor celor care cred in Iisus si ca este daruit in momentul mantuirii. Duhul Sfant este dat credinciosilor ca o arvuna/avans , insa in momentul cand Duhul este intristat, lucrarea lui in viata noastra poate fi stinsa. ( 1 Tes.5:19). Prin urmare in momentul cand am comis un pacat suntem separati complet de Duhul Sfant. Rugaciune prin care cerem sa fim umpluti de Duh Sfant nu este totuna cu a fi in fapt umpluti de Duh Sfant , in primul rand din cauza naturii noastre pacatoase, a pacatului stramosesc mostenit de la Adam si Eva, pacat pe care Maria nu l-a avut.
 Cum am comis pactatul,  imediat ar trebui sa-l constientizam si sa lasam sa fim condusi iar spre Duhul Sfant promis de Iisus, ca Mangaietor si Duhul al Adevarului. 

Concluzie: noi putem primi darurile Duhului Sfant in viata noastra, dar nu putem fi umpluti cu Duh Sfant in intregime din cauza pacatului stramosesc.